Porumbul modificat genetic: realitatea din spatele miturilor

Pagină - martie 4, 2011
În prezent, cele mai mari firme agrochimice din lume care produc semințe modificate genetic – adică Monsanto, Bayer și Syngenta (1) – investesc anual milioane de dolari pentru a promova așa-zisele beneficii ale utilizării ingineriei genetice. Însă adevărul este că mulți fermieri au cultivat porumb modificat genetic și nu au obținut beneficiile promise de companiile agrochimice.

Porumbul originar din Mexic ar putea fi amenințat de introducerea porumbului modificat genetic

Greenpeace marchează un câmp cultivat cu porumb convențional cu semne ale unui „porumb sub semnul întrebării” , care simbolizează natura imprevizibilă a porumbului modificat genetic

„Când am plantat prima oară porumb MG, recolta a fost bună, dar au fost atâtea cheltuieli că nu am câștigat nimic. Am fost foarte dezamăgit de semințele de la Monsanto și nu voi mai planta niciodată așa ceva. Acum cultiv doar varietăți locale de porumb, care necesită o investiție de capital mult mai mică”. Thomas Datinguinoo, mic fermier din municipalitatea Naujan, din insula Mindoro din Filipine. Iunie 2007. © Greenpeace/Ritsema

Mai mult, porumbul modificat genetic prezintă o amenințare gravă asupra mediului înconjurător, animalelor și sănătății umane. Mai jos vom prezenta șase dintre cele mai mari mituri prezentate de companiile de inginerie genetică  și vom arăta realitatea din spatele cultivării și consumului de porumb modificat genetic. Mai mult, analiza prezentată de Greenpeace dovedește fără îndoială că cea mai bună opțiune pentru fermieri, crescători de albine, guverne, companii alimentare și consumatori este să respingă porumbul modificat genetic și să asigure protejarea uneia dintre cele mai importante surse de alimente la nivel mondial.

Porumbul sub amenințare

Porumbul este un aliment de mare importanță la nivel mondial și este cultivat în multe țări din lume. Oamenii îl folosesc pe scară largă, foarte multe din alimentele de bază și pe care le consumăm zilnic au la bază porumb, de la băuturi răcoritoare și pâine la produse alimentare procesate, sub forma siropului de porumb și a amidonului.

Mari cantități sunt folosite ca furaje în fermele de pui, vaci și porci. Multe popoare din zone precum America Latină și Africa de Est au ca și cultură agricolă principală porumbul.

Ce este ingineria genetică?

Organismele modificate genetic (organisme MG sau OMG) sunt noi forme de viață care nu există în mod normal în natură și care depășesc barierele între specii, spre deosebire de înmulțirea selectivă a plantelor sau biotehnologia tradițională. Ingineria genetică sparge barierele naturale care există între specii. Un pește și o căpșună nu se vor înmulți în natură dar în laborator acest lucru este posibil. Oamenii de știință pot lua o genă de la un pește, o inserează într-o căpșună și se va crea un organism cu totul nou. Ingineria genetică poate manipula gene de la animale, plante, chiar și oameni.

Odată ce aceste organisme create artificial sunt eliberate în mediul înconjurător și ajung în lanțul trofic, se reproduc și contaminează culturile obișnuite și organice. Nimeni nu cunoaște încă efectele pe termen lung ale organismelor modificate genetic asupra mediului, iar până la mijlocul anilor 90 nu au fost eliberate în mediul înconjurător pe scară largă.

Mitul 1: Porumbul modificat genetic este sigur pentru mediul înconjurător 

Realitatea: mare parte din porumbul modificat genetic din toată lumea este o varietate numită porumb Bt. Acest porumb a fost modificat genetic astfel încât să își poată produce propria toxină. Această toxină este dăunătoare pentru anumite insecte benefice care omoară dăunătorii. De asemenea, s-a demonstrat că porumbul Bt este dăunător pentru fluturi, și există pericolul ca sănătatea solului să fie afectată pe termen lung. Industria ingineriei genetice a creat și porumbul tolerant la erbicide (porumbul T25, produs de concernul agrochimic german Bayer). Cultivarea acestei varietăți va duce, fără îndoială, la creșterea rezistenței la buruieni – astfel că din ce încă mai multe ierbicide vor trebui aplicate, o tendință care a fost semnalată și la alte culturi modificate genetic. Ierbicidele pulverizate pe porumbul modificat genetic sunt adesea foarte dăunătoare pentru mediul înconjurător. De exemplu, ierbicidul aplicat pe porumbul T25 de la Bayer - gufosinate ammomium –a fost etichetat drept „de mare risc pentru mamifere” de către Autoritatea de Siguranță Alimentară Europeană (2)

Mitul 2 – Porumbul MG este un produs alimentar sigur

Realitatea: industria ingineriei genetice a promovat timp de ani de zile alimentele modificate genetic drept sigure deși a fost reticentă în a publica informații vitale despre consumul acestora. În 2005, într-un caz inițiat de Greenpeace, o judecătorie germană a decis ca Monsanto, compania agrochimică, să publice studiile efectuate pe șoareci hrăniți cu porumb modificat genetic Bt (MON 863). Studiile efectuate de Monsanto au fost apoi reevaluate de cercetători independenți, iar rezultatele au fost șocante (3). Printre alte aspecte, cercetătorii au relevat că Monsanto nu a dezvăluit efectele negative („semne de toxicitate”) asupra organelor interne ale șoarecilor. Cu toate acestea, porumbul modificat genetic a fost deja aprobat în peste 10 țări din toată lumea, inclusiv în UE, Japonia, Canada și Filipine. Autoritățile din toate aceste țări s-au bazat exclusiv pe cercetările reprezentanților industriei de inginerie genetică și au permis unor produse de mare risc să treacă prin sistemul de autorizare. Din nou, cazul pune accent pe nevoia urgentă de a efectua mai multe cercetări independente pentru a afla efectele porumbului modificat genetic asupra sănătății și a altor culturi de agest gen.

Mitul 3: Porumbul modificat genetic este necesar pentru combaterea schimbărilor climatice

Realitatea: Biomasa are un rol în combaterea schimbărilor climatice doar când este folosită pentru a genera energie într-un mod eficient și sustenabil. Cu toate acestea, studii independente confirmă faptul că combustibilul bazat pe etanol obținut din porumb nu este o formă sustenabilă de energie bio.

În primul rând, folosirea porumbului la obținerea etanolului duce la creșterea prețurilor la alimente și amenință securitatea alimentară a celor săraci în anumite regiuni; acest lucru se întâmplă în America Centrală.

În al doilea rând, este unanim recunoscut faptul că economiile de CO2 provenite din folosirea etanolului din porumb sunt mici sau chiar negative, în funcție de tehnicile de producție folosite și sursele de energie utilizate (4). În al treilea rând, folosirea porumbului modificat genetic pentru a fabrica biocombustibil este o alegere riscantă, porumbul modificat genetic proiectat pentru obținerea combustibilului industrial conține proteine care nu sunt prezente în mod normal în alimentația umană. Aceste proteine pot fi toxice și pot provoca alergii, fapt recunoscut de către departamentul de agricultură din Africa de Sud care – în martie 2007 – a respins aplicația companiei Syngenta pentru aprobarea etanolului produs din porumb MG. Acesta ar putea foarte ușor să contamineze lanțul trofic, așa cum arată peste 10 ani de experiență cu porumbul MG (5). Cu alte cuvinte, dacă industria agrochimică va obține ceea ce își dorește, fulgii de porumb de la micul dejun ar putea conține, în curând, porumb MG pentru etanol, un plus de energie de care nu ai nevoie!

Mitul 4: Porumbul MG aduce beneficii economice

Realitatea: Faptul că la nivel mondial alimentele MG sunt respinse de către consumatori, comercianți și companii alimentare a transformat producția culturilor modificate genetic într-o afacere riscantă. După introducerea porumbului modificat genetic în SUA – de departe, cel mai mare producător de alimente modificate genetic din lume – mulți fermieri și comercianți americani au pierdut exporturi către destinații-cheie. De exemplu, exportul de porumb din SUA către Europa a scăzut de la 3,3 milioane de tone în 1995 la doar 25.000 de tone în 2002 (6).

Impactul economic negativ al porumbului MG și a altor culturi MG se resimte asupra celor mai vulnerabili: producătorii din mediul rural în țările aflate în curs de dezvoltare. Semințele MG sunt adesea comercializate în mod agresiv și prezentate ca fiind semințe miraculoase de către companiile agrochimice cum este Monsanto. Aceste companii oferă împrumuturi pentru a finanța fermierii cu resurse financiare puține, pentru ca aceștia să își permită să cumpere semințe MG, care adesea sunt mai costisitoare decât cele convenționale. Apoi se află că de fapt acele semințe nu au nimic miraculos iar recoltele nu sunt cu mult mai mari decât cele obținute prin folosirea semințelor convenționale. Astfel, fermierii ajung să fie datori și să facă încă și mai multe împrumuturi pentru a cumpăra mai multe semințe (companiile agrochimice nu permit fermierilor să păstreze semințele modificate genetic pentru sezonul următor, acest lucru fiind considerat o încălcare a drepturilor de autor ale companiilor agrochimice care dețin patentul asupra semințelor.)

Mitul 5: Porumbul MG va ajuta la reducerea foametei

Realitatea: Foametea este o problemă provocată de distribuția hranei, de lipsa accesului la teren, apă și venituri și nu este o problemă de disponibilitate. În India, de exemplu, milioane de tone de grâne putrezesc, în timp ce 300 de milioane de oameni se culcă flămânzi în fiecare seară.

Problema reală este că prea mulți oameni nu au venituri suficiente pentru a avea acces la hrana disponibilă și prea puțini oameni dețin terenul care să le permită să își cultive singuri alimentele. Aceste probleme nu se rezolvă prin introducerea semințelor modificate genetic. Din contră, semințele modificate genetic pot agrava problema foametei și îndatorarea micilor fermieri, pentru că aceștia au nevoie de investiții mari în semințe costisitoare și cantități uriașe de pesticide.

Semințele modificate genetic nu sunt proiectate pentru a pune capăt foametei celor săraci, ci foamei de profit a corporațiilor lacome și a acționarilor lor.

Mitul 6: Recoltele modificate genetic și cele nemodificate genetic pot coexista fără nicio problemă

RealitateaCercetările științifice au demonstrat că recoltele modificate genetic contaminează recoltele convenționale și organice, alimentele și mierea. Iar când recoltele MG sunt plantate într-un mediu deschis – chiar dacă există o legislație restrictivă – este imposibil să controlezi insectele, polenul și bătaia vântului. Contaminarea genetică nu prezintă riscuri doar față de siguranța alimentară, ci și asupra biodiversității, securității alimentare, mai ales în centrele de origine și diversitate a porumbului.

Principalele centre de diversitate a varietăților de porumb sunt Mexicul și America Centrală, însă strămoșii fermierilor din emisfera vestică sunt cei care au păstrat timp de mii de ani varietățile tradiționale ale porumbului cultivat. Dacă porumbul MG contaminează plantele originale de porumb care sunt cultivate în aceste regiuni, omenirea ar putea pierde „plantele-mamă” din care provin toate varietățile de porumb. Acest lucru ar putea fi un dezastru, din moment ce diversitatea este esențială pentru programele de înmulțire și dezvoltare a varietăților rezistente la dăunători, boli, secetă și alte provocări agronomice.

O populație de albine lucrează într-o zonă de cel puțin 30 de kilometri pătrați, astfel că o contaminare a mierii ar putea proveni din mai multe câmpuri diferite de culturi agricole, dacă cultura OMG-urilor va fi reglementată și aprobată. Costurile pentru analiza mierii pentru a verifica dacă este contaminată genetic ar face apicultura neeconomică pentru majoritatea apicultorilor. Acest lucru nu doar ar periclita producția de miere, ci și polenizarea necesară în agricultură și în natură.” - Walter Haefeker, apicultor în Germania și vicepreședinte al Asociației de Apicultori Profesionali, mai 2005

Concluzie: porumbul modificat genetic, inutil și nedorit.

Porumbul modificat genetic este rezultatul inutil, depășit și riscant al unei tehnologii care prezintă o amenințare serioasă asupra sănătății oamenilor și a mediului. Porumbul MG este de asemenea o afacere riscantă din punct de vedere economic.

Cea mai bună opțiune pentru fermieri, apicultori, guverne, piețe globale și consumatori este să respingă porumbul MG și să asigure protecția unuia dintre cele mai importante alimente din lume. Sunt multe alternative viabile la porumbul MG, precum agricultura organică și alte forme de agricultură sustenabilă care pot asigura siguranța și securitatea alimentară pentru toți, protejând în același timp și mediul înconjurător.


Note:

(1)  91 % din semințele MG sunt deținute de o singură companie– Monsanto, printre alte companii de inginerie genetică se numără: Bayer, Syngenta și DuPont.

(2) Sumarul raportului științific al EFSA(2005 ) 27,1-81

(3)Vezi:  http://www.greenpeace.org/international/press/releases/seralini_study_MON863

(4) J Hill, E Nelson, DTilman, S Polasky, D Tiffany (2006)Environmental, economic and energetic costs and benefitsof biodieseland ethanol biofuels. Proceedings of the National Academy of Sciences 103:11206-11210.

(5) Vezi: www.gmcontaminationregister.org

(6) Sursa: comunicat de presă al Comisiei Europene. 13 Mai 2003.

Subiecte