Descriere

Pagină - martie 4, 2011
Omul începe să corecteze natura. În laboratoarele de inginerie genetică, somonii sunt umflaţi până la dimensiuni de opt ori mai mari decât mărimea lor naturală, iar anumitor soiuri de porumb li se măreşte rezistenţa la dăunători prin intervenţii genetice. Justificările enunţate de ştiinţă şi economie sunt reprezentate de „carenţe” ale naturii şi de foametea mondială.

Un organism modificat genetic (OMG) este un organism viu ce a fost creat artificial prin manipularea genelor sale. Tehnicile ingineriei genetice constau în izolarea segmentelor ADN (materialul genetic) de la o fiinţă vie (virusuri, bacterii, plante, animale şi inclusiv om) pentru a le introduce în materialul ereditar al alteia.

Progresul ştiinţific în domeniul biologiei moleculare ne poate ajuta să înţelegem procesele naturale şi să progresăm în domeniul medicinii, de a da noi unelte medicale. Însă nu ar trebui ca, din cauza intereselor comerciale, să folosim descoperirile ştiinţifice ca justificare pentru transformarea mediului într-un experiment genetic gigant. Biodiversitatea, mediul înconjurător şi integritatea rezervelor de hrană ale lumii sunt prea importante pentru supravieţuire pentru a fi supuse riscului.

  • De exemplu, porumbul modificat genetic poartă genele unei bacterii ce îi permit să producă o substanţă insecticidă.
  • Diferenţa fundamentală faţă de tehnicile tradiţionale ale îmbunătăţirii genetice este că acestea permit lipsa barierelor dintre specii pentru a crea fiinţe vii ce nu există în natură. Este vorba de un experiment la scară largă bazat pe un model ştiinţific compromis.
  • Unele dintre pericolele acestor culturi pentru mediul înconjurător sunt creşterea folosirii substanţelor toxice în agricultură, contaminarea genetică, contaminarea solului, pierderea biodiversităţii, dezvoltarea rezistenţelor în insecte şi “ierburi rele” sau efectele nedorite în alte organisme. Efectele asupra ecosistemelor sunt ireversibile şi imprevizibile.
  • Riscurile sanitare ale graniţei largi a OMG-urilor prezente atât în alimentaţia noastră, cât şi în a animalelor, ale căror produse le consumăm, nu se evaluează corect, obţinerea unui astfel de rezultat continuând să fie necunoscută. Noi alergii, apariţia unor noi substanțe toxice şi efecte neaşteptate sunt unele dintre riscuri.
  • OMG-urile consolidează controlul alimentaţiei mondiale de la puţinele firme multinaţionale. Ţările ce au adoptat masiv folosirea culturilor transgenice sunt exemple clare ale unei agriculturi nedurabile. Ȋn Argentina, de exemplu, intrarea masivă de soia modificată genetic a exacerbat criza agriculturii cu o creştere alarmantă a distrugerii pădurilor seculare, migrarea ţăranilor şi muncitorilor rurali, o mărire a utilizării ierbicidelor şi o gravă substituţie a producţiei de alimente pentru consumul local.
  • Soluţia pentru foame şi malnutriţie se află în dezvoltarea tehnologiilor durabile şi corecte, accesul la alimente şi utilizarea tehnicilor ca agricultura şi reproducerea ecologice. Industria organismelor modificate genetic îşi foloseşte puterea comercială şi influenţa politică pentru a distrage resursele financiare cerute de adevăratele soluţii.
  • Apărăm aplicarea Principiului Precauţiei şi ne opunem astfel oricărei eliberări a OMG-urilor în mediul înconjurător. Testele la câmp, inclusiv la scară mică, prezintă şi ele riscuri de contaminare genetică, trebuind, de asemenea, să fie interzise.
  • De asemenea, suntem împotriva tuturor brevetelor asupra plantelor, animalelor sau oamenilor, ca şi cele asupra genelor lor. Viaţa nu este un articol de comerţ industrial. Atunci când forţăm formele de viaţă şi propriul lanţ alimentar să se supună mai degrabă modelelor economice ale omului decât celor naturale, o facem pe propria răspundere.
  • Greenpeace nu se opune biotehnologiei care se face în medii limitate, controlate, fără interacţiune cu împrejurimile. Marele potenţial pe care îl are biologia moleculară în înţelegerea naturii şi în dezvoltarea investigaţiei medicale nu poate fi folosit ca justificare pentru a converti mediul înconjurător într-un uriaş experiment cu interese comerciale. Biodiversitatea şi integritatea aprovizionării lumii cu alimente sunt prea importante pentru supravieţuirea noastră pentru a fi periclitate.

Până în momentul de faţă nu există cercetări suficiente care să arate că alimentele manipulate genetic sunt sigure pentru sănătatea omului. Din contră, cele mai recente studii arată semne de toxicitate în rinichi şi ficat la cobaii hrăniţi cu porumb MG. Mai mult, noua toxină produsă de porumbul MG este eliberată în sol şi prin intermediul rădăcinilor, unde persistă, se acumulează, şi are impact negativ asupra florei şi faunei din sol.

- animalele şi plantele manipulate genetic sunt fiinţe vii, şi deci capabile de înmulţire. Odată introduse în mediul înconjurător, nu mai pot fi retrase!

În laboratoarele genetice ale lumii nu este creată o lume de basm. Natura îşi iese din albie. Plantele şi animalele manipulate genetic ameninţă echilibrul ecologic. Poluarea genetică a mediului înconjurător este ireversibilă.

Greenpeace promovează agricultura durabilă în scopul protejării naturii, este împotriva introducerii în mod deliberat în mediul înconjurător a plantelor şi animalelor manipulate genetic şi  împotriva alimentelor modificate genetic



 

Subiecte