Organisme modificate genetic

Pagină - martie 4, 2011
Un organism modificat genetic (OMG) este un organism viu ce a fost creat artificial prin manipularea genelor sale.

Tehnicile ingineriei genetice constau în izolarea segmentelor ADN (materialul genetic) de la o ființă vie (virusuri, bacterii, plante, animale și inclusiv om) pentru a le introduce în materialul ereditar al alteia.

Progresul științific în domeniul biologiei moleculare pot ajuta la înțelegerea proceselor naturale și pot duce la progres în domeniul medicinei. Acestea nu justifică însă   transformarea mediului înconjurător într-un experiment genetic gigant, din cauza intereselor comerciale. Biodiversitatea, mediul înconjurător și integritatea rezervelor de hrană ale lumii sunt prea importante pentru supraviețuire pentru a fi supuse riscului unor astfel de experimente.

Majoritatea organismelor modificate genetic se împart în două categorii:

  1. Cele destinate a fi rezistente la erbicide, printre care se numără soia Roundup Ready, produsă de către compania Monsanto. Acest tip de soia conține mai multe gene “străine”, care îi conferă rezistență la un erbicid (glifosat) produs de către aceeași companie, respectiv Monsanto. Mai exact, acest erbicid este unul de tip “total”, care “sufocă” orice plantă pe care acesta este aplicat, mai puțin plantele modificate genetic care sunt proiectate în acest sens. Soia Roundup Ready a fost cultivată în România între anii 1999 și 2006. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, cultivarea ei nu a mai fost permisă, datorită reglementărilor comunitare. Glifosatul a fost reclasificat ca substanță cancerigenă de către IARC (Centrul Internațional pentru Cercetări în domeniul Cancerului) în primăvara anului 2015. Cultivarea anuală pe perioadă îndelungată a soiei modificate genetic în Statele Unite a condus la apariția rezistenței la glifosat a buruienilor, fermierii fiind nevoiți să folosească cantități din ce în ce mai mari de glifosat și să suplimenteze cu alte erbicide, pentru a ține sub control buruienile. Acest lucru a condus la folosirea cu

  2. Cele producătoare de insecticide, precum porumbul MON 810, produs tot de către Monsanto. Acest soi de porumb are inserat în codul genetic o genă care îi permite să producă o proteină toxică pentru insectele din ordinul Lepidoptera (fluturi). Porumbul MON 810 este singurul organism modificat genetic permis pentru cultivare în UE în momentul de față și este cultivat în România dincu anul 2007. Suprafețele cultivate cu această plantă în România au scăzut treptat, astfel că în anul 2015 nu a mai fost cultivată de niciun agricultor, singurul cultivator fiind Stațiunea de Cercetare de la Secuieni (jud. Neamț), pe o suprafață de numai 2,5 ha.

În logica lor orientată spre profit, corporațiile agricole insistă pe faptul că organismele modificate genetic nu afectează omul, contrar faptului că nu există suficiente dovezi științifice pentru a afirma siguranța lor.

În plus, graba unor state în ultimele două decenii de a cultiva organisme modificate genetic reprezintă una dintre cauzele majore responsabile pentru creșterea folosirii pesticidelor de sinteză în agricultură.

  • Din 1996 (anul în care a început cultivarea comercială a organismelor modificate genetic) și până în prezent, această cantitate a crescut cu aproximativ 200 000 de tone. Acest lucru se întâmplă în principal din cauză că, în timp, buruienile și dăunătorii dezvoltă rezistență la aceste pesticide, agricultorii fiind nevoiți să folosească cantități din ce în ce mai mari, dar și pesticide adiționale, pentru a le ține sub control.

  • Culturile modificate genetic promovează în mod direct un model agricol industrial, bazat pe folosirea intensivă a chimicalelor și care este dăunător pentru om, mediul înconjurător și viața sălbatică.

Mai mult decât atât, din cauza intereselor comerciale și a presiunilor exercitate de către corporații, milioanelor de oameni li se refuză dreptul de a alege alimentele pe care le consumă și posibilitatea de a le evita pe cele care conțin organisme modificate genetic, în ciuda faptului că în 64 de țări (printre care și România) există legi care impun menționarea pe etichetele alimentelor atunci când ele conțin ingrediente modificate genetic.

Greenpeace nu se opune ingineriei genetice care se face în medii închise, controlate. Dar până în clipa în care va exista o înțelegere științifică adecvată asupra organismelor modificate genetic și a impactului acestora asupra sănătății umane și a mediului, introducerea lor în mod deliberat în mediul înconjurător reprezintă „poluare genetică” și este caracterizată printr-un risc major, deoarece odată eliberate, acestea nu mai pot fi retrase.

Subiecte