Comunicat de presă - aprilie 26, 2011
Acum douăzeci și cinci de ani, o defecțiune tehnică apărută la unul dintre reactoarele nucleare de la Cernobîl avea să schimbe cursul vieții pentru milioane de oameni de pe glob.
Pentru a readuce în atenția populației accidentul nuclear de la Cernobîl și pericolul pe care îl reprezintă energia nucleară pentru umanitate, voluntarii Greenpeace România au plasat în mai multe zone circulate din București și din țară (Timișoara, Bacău și Iași) însemne ale radioactivității sau materiale tipărite (în Alba Iulia și Arad: expoziție fotografică „Documentare asupra victimelor de la Cernobîl – Ucraina și Belarus”– Robert Knoth și Antoinette de Jong).
Acum douăzeci și cinci de ani, o defecțiune tehnică aparută la unul dintre reactoarele nucleare de la Cernobîl avea să schimbe cursul vieții pentru milioane de oameni de pe glob.
Acum douăzeci și cinci de ani, o defecțiune tehnică aparută la unul dintre reactoarele nucleare de la Cernobîl avea să schimbe cursul vieții pentru milioane de oameni de pe glob.
Pentru a readuce în atenția populației accidentul nuclear de la Cernobîl și pericolul pe care îl reprezinta energia nucleară pentru umanitate, voluntarii Greenpeace România au plasat în mai multe zone circulate din București și din țară (Timișoara, Bacău și Iași) însemne ale radioactivității sau materiale tipărite (în Alba Iulia și Arad: expoziție fotografică „Documentare asupra victimelor de la Cernobîl – Ucraina și Belarus”– Robert Knoth și Antoinette de Jong).
Pe 26 aprilie 2011 se împlinesc 25 de ani de la cea mai mare catastrofă nucleară civilă din istorie: explozia de la Cernobîl.
Acum douăzeci și cinci de ani, o defecțiune tehnică apărută la unul dintre reactoarele nucleare de la Cernobîl avea să schimbe cursul vieții pentru milioane de oameni de pe glob.
Pentru a readuce în atenția populației accidentul nuclear de la Cernobîl și pericolul pe care îl reprezintă energia nucleară pentru umanitate, voluntarii Greenpeace România au plasat în mai multe zone circulate din București și din țară (Timișoara, Bacău și Iași) însemne ale radioactivității respectiv materiale tipărite (în Alba Iulia și Arad: expoziție fotografică „Documentare asupra victimelor de la Cernobîl – Ucraina și Belarus”– Robert Knoth și Antoinette de Jong).
La primele ore ale zilei de 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei atomoelectrice de la Cernobîl a explodat, eliberând în atmosferă cantități uriașe de material radioactiv. Din cauza temperaturilor ridicate, materialul radioactiv a ajuns la altitudini de peste 1000 m, ceea ce a dus la o difuzare pe arii foarte extinse, pe durata următoarelor zece zile. Imediat după explozie au izbucnit incendii pe o rază de 150 m în jurul reactorului. În zilele ce au urmat, pentru stingerea incendiilor, autoritățile au împrăștiat cu ajutorul elicopterelor mii de tone de material precum nisip, argilă și carbură de bor. Aceste măsuri au fost însă oprite, întrucât duceau la creșterea temperaturii materialului radioactiv și adăugau greutate pe structura slăbită a reactorului. Radiațiile au scăzut brusc în intensitate în ziua de 6 mai, după zece zile de la accident, procesul de emisie luând, de la sine, sfârșit.
Conform datelor vehiculate de autorități, numărul de persoane afectate de explozia de la Cernobîl se ridică la 5 000 000 numai în Ucraina, Belarus și Rusia. Norul radioactiv a vizitat, însă, o foarte mare parte din Europa, expunând radiațiilor populația multor state din zonă.
O suprafață mare din Ucraina este, încă, de nelocuit, în urma dezastrului nuclear, care continuă să producă efecte și acum, după 25 de ani.