Centrala nucleară de la Cernavodă are în prezent 2 reactoare nucleare funcționale și anvelopele de beton pentru reactoarele 3 și 4.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 691/2008, Societății Nuclearelectrica SA i se alocă suma de 1,15 miliarde de euro de la bugetul de stat, pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și garanții de stat în valoare de 220 milioane de euro, pentru atragerea de împrumuturi. Toate aceste sume au ca scop asigurarea unei participații de 51% din proiect, pentru societatea Nuclearelectrica.
Alocarea acestor fonduri este ilegală, încălcând Tratatul European, pentru că reprezintă o intervenție în mecanismele liberei concurențe pe piața energiei și favorizează compania Nuclearelectrica, respectiv producerea de energie nucleară, în defavoarea energiei regenerabile.
Greenpeace a sesizat Comisia Europeană, reprezentanții acesteia demarând o investigație in acest sens. Au urmat mai multe întâlniri și discuții între reprezentanții Comisiei Europene, ai Guvernului României și ai organizației Greenpeace. În urma acestei investigații, în presă au apărut mai multe declarații despre reducerea participației societății Nuclearelectrica la proiectul de la Cernavodă 3 și 4. În luna mai a acestui an, Secretarul de Stat din Ministerul Economiei, Tudor Şerban, a declarat că s-a decis reducerea participaţiei statului de la 51% la circa 25%. Ulterior, Ministrul Economiei și Comerțului, Adriean Videanu, a declarat public că participarea societății Nuclearelectrica la proiectul de la Cernavodă 3 și 4 va fi diminuată la 20-34%.
În anul 2008, reprezentanții Ministerului Economiei declarau că începerea construcției reactoarelor nucleare va demara în 2009, cu termen de finalizare între 2014-2015, în timp ce, în 2010, termenul de finalizare s-a devansat pentru 2016.
Ca o comparație, reactorul EPR de tehnologie franceză, care se construiește în prezent în Finlanda, avea ca termen de finalizare anul 2009. Construcția este devansată cu 4 ani iar costurile s-au dublat.
În același timp, în România sunt aprobate sau în implementare peste 50 de proiecte de parcuri eoliene, propuse de investitori străini din diferite țări și finanțate în întregime de aceștia. Solicitările de racordare la rețeaua electrică din acest domeniu au depășit deja capacitatea de preluare a energiei electrice. Proiectele aprobate în domeniul energiei eoliene în țara noastră pot genera 6.800 MW, în timp ce un reactor nuclear de la Cernavodă produce doar 700 MW. La acestea se adaugă și energia ce urmează să fie produsă din alte surse regenerabile: biomasă, energie solară, geotermală etc.