Articol principal - mai 17, 2012
Firma Kodak a ascuns timp de 30 de ani că deţinea un reactor nuclear cu uraniu într-un laborator subteran de la sediul central din New York.
Într-un laborator subteran din Kodak Park, sediul industrial şi corporativ al Eastman Kodak din Rochester, New York, compania a găzduit timp de 30 de ani un reactor nuclear cu uraniu, potrivit CNN.
Reactorul de dimensiunea unui frigider conţinea 1,6 kilograme de uraniu puternic îmbogăţit.
În 2007, Kodak a îndepărtat uraniul, care a ajuns într-un dispozitiv special federal sub privirile unor gardieni înarmaţi.
La ce folosea Kodak un asemenea dispozitiv?
În anii '70, compania a început să fie interesată de neutroni. Avea nevoie de un flux stabil al acestora şi astfel a luat decizia în 1978 de a construi reactorul în scopuri de cercetare industrială. Neutronii erau folosiţi mai ales în determinarea aspectului fotografiei sau pentru a-i crea o imagine clară fără a o deteriora.
Cele mai multe aparate de acest fel există în Rusia. În total sunt 50 în întreaga lume.
După ieşirea la suprafaţă a acestor informaţii, purtătorul de cuvânt al Kodak, Christopher Veronda, a declarat că niciodată Kodak nu a anunţat public media sau autorităţile locale despre existenţa reactorului.
După evenimentele de la 11 septembrie 2001, legile interzic utilizarea neautorizată a uraniului, existând teama că acesta va fi folosit de terorişti pentru a produce bombe.
Reprezentanţii companiei Kodak au recunoscut în această săptămână că au deţinut mai bine de 30 de ani un reactor nuclear în laboratorul subteran de la sediul grupului din Rochester, New York.
Potrivit unui purtător de cuvânt al companiei, în afara subsolului nu s-au detectat niciun fel de radiaţii. Acelaşi purtător de cuvânt spune că uraniul era procurat sub supravegherea autorităţilor federale.
Cu toate acestea presa americană s-a întrebat însă cum a fost posibil să i se permită unei companii, care nu are competenţe în domeniul energiei nucleare, să folosească un reactor. De unde l-a cumpărat Kodak? Potrivit documentelor Nuclear Regulatory Commission, Kodak este singura companie din America fără competenţe în domeniul nuclear care a deţinut şi operat un reactor nuclear. Însă, oare câte companii din lume mai operează reactoare nucleare la subsol? Rămâne un mister...
Fostul cercetător al grupului Kodak, Albert Filo, a spus că uraniul era în aliaj cu aluminiu şi era sigilat în interiorul unor plăci, care nu au fost mutate timp de trei decenii. Demontarea dispozitivului şi eliminarea acestor plăci au reprezentat un proces care a necesitat experţi bine antrenaţi şi mai multe zile la dispoziţie pentru a efectua această operaţiune", a declarat purtătorul de cuvânt al Eastman Kodak.
Însă mai mulţi avocaţi care se ocupă cu prevenirea proliferării nucleare spun că deţinerea unui astfel de reactor nuclear evidenţiază riscul că nişte terorişti ar fi putut să obţină suficient combustibil pentru a construi un dispozitiv nuclear.
"În prezent, nimănui nu ar trebui să i se permită să posede arme nucleare fără a oferi o apărare armată a acelui material", a declarat Edwin Lyman, un fizician nuclear al Uniunii Oamenilor de Ştiinţă.
"Ar trebui într-adevăr să se facă un efort pentru a elimina utilizarea unor astfel de materiale în societăţi comerciale, materiale care ar putea fi folosite de către terorişti pentru a face arme nucleare", a adăugat acesta.
Uraniul deţinut de Kodak putea fi o atracţie pentru terorişti
Potrivit unui purtător de cuvânt pentru Comisia de Reglementare Nucleară, uraniul de la Kodak era puternic îmbogăţit - la un nivel apropiat de 93,4%. Acesta este tipul de armă - material pe care agenţiile guvernamentale americane încearcă să îl ţină departe de mâinile teroriştilor. Făcând o comparaţie, Iranul susţine că deţine uraniu îmbogăţit la un nivel de 20%, astfel că naţiunile occidentale vor să impună sancţiuni acestei ţări într-un efort de a împiedica Iranul să îmbogăţească uraniul în continuare.
Totuşi Lyman recunoaşte că reactorul nuclear găsit la subsolul reprezentanţei Kodak din New York nu deţinea suficient uraniu pentru a realiza o bombă. "Dar vă puteţi imagina ce s-ar fi întâmplat dacă un terorist ar fi putut să fure din diferite zone material suficient pentru a realiza o bombă", a adăugat el.
"Reactorul (Institutul de Tehnologie din Massachusetts)" şi reactorul universităţii din Missouri încă mai folosesc uraniu puternic îmbogăţit. Departamentul de energie ar dori ca aceste reactoare să schimbe modul în care funcţionează astfel încât să nu se mai folosească combustibil pentru bombe nucleare. "Dar, din punct de vedere tehnic este foarte greu şi costă şi o grămadă de bani", a încheiat el.
Sursa și articolul complet: Curierul Național