știi ce se întâmplă în mări și oceane, dincolo de soare și plajă?
Situația Oceanelor în momentul de față
Un procent uimitor, 80% din toate formele de viaţă de pe Pământ se găsesc ascunse în străfundurile apelor, iar acest vast ocean planetar pulsează în jurul lumii noastre, controlând forţele naturale care menţin viaţa pe planetă. Oceanele şi mările reprezintă o sursă vitală de proteine, energie, minerale şi alte substanţe folositoare; curenţii şi mişcarea apelor de pe întreg teritoriul planetei duc la formarea a peste jumătate din oxigenul din atmosferă, determină clima şi fluxurile naturale de energie şi nutrienţi pe tot globul, transportă mase de apă de dimensiuni mult mai mari decât toate râurile pe continente la un loc şi menţin Pământul locuibil. Fără oceanul planetar nu ar exista viaţă pe Pământ.
Problema
Activitatea umană poate avea un impact major asupra factorilor vitali ce ne guvernează planeta. Am schimbat într-un mod radical clima globală şi abia începem să înţelegem consecinţele acestui fapt. Deşi gravitatea consecinţelor nu este încă foarte vizibilă, impactul asupra oceanelor este la fel de serios. Un ocean „sănătos” are ecosisteme diverse şi habitate robuste. Starea actuală a oceanelor noastre este departe de cea optimă. Umanitatea exercită, atât în mod direct, cât şi indirect, o presiune imensă asupra ecosistemelor oceanice în întreaga lume. În consecinţă, acestea se prăbuşesc încetul cu încetul, pe măsură ce speciile marine sunt ameninţate cu dispariţia, iar habitatele oceanice sunt distruse. Degradate şi private de diversitatea lor, ecosistemele îşi pierd din ce în ce mai mult din vitalitate.
Soluția
Trebuie să ne apărăm oceanele, deoarece fără ele, viaţa pe Pământ nu poate exista. Acum, mai mult ca oricând, oceanele trebuie să facă faţă schimbărilor climatice şi impactelor dezastruoase ale acestora, care deja se manifestă în lumea marină.
Ce face Greenpeace
Principalele probleme pe care Greenpeace își propune să le rezolve sunt:
Pescuitul industrial
Vase uriaşe, folosind tehnologie de ultimă oră, pot să identifice bancuri de peşti repede şi cu precizie. Aceste flote industriale de pescuit au depăşit limitele ecologice ale oceanului. Mai simplu spus, din ce în ce mai mulţi oameni cresc cererea pentru din ce în ce mai puţin peşte, agravând criza oceanică deja existentă.
Pescuitul accidental
În fiecare an, plasele de pescuit omoară aproximativ 300.000 de balene, delfini şi ţestoase de mare. Multe specii sunt ameninţate din cauza plaselor de pescuit, în care animalele rămân blocate, nu mai pot ieşi la suprafaţă şi mor înecate. Pescuitul cu traulul, de exemplu, distruge păduri întregi de coral şi alte ecosisteme delicate. În unele zone este echivalentul aratului unui teren de câteva ori pe an.
Pescuitul inechitabil
Pe măsură ce resursele de peşte din zonele nordice s-au epuizat, vasele de pescuit s-au reorientat spre coastele Africii şi în Pacific. Piraţii care ignoră reglementările şi fură peşte din ocean neagă celor mai sărace regiuni din lume dreptul la securitate alimentară şi venituri. Flotele care pescuiesc legal furnizează doar un mic procent din profit statelor africane şi din Pacific.
Acvacultură nesustenabilă
Acvacultura (crescătoriile de peşti şi fructe de mare) este considerată viitorul industriei hranei marine, dar nu este o soluţie pentru reducerea pescuitului excesiv. Multe practici moderne ale acvaculturii intensifică creşterea nesustenabilă de specii foarte valoroase pentru pieţele de export. Expansiunea rapidă a acvaculturii intensive a rezultat în degradarea mediului pe scară largă, strămutarea comunităţilor agricole şi dispariţia pescuitului de coastă. Industria acvaculturii de creveţi este poate cea mai distructivă, nesustenabilă şi neechitabilă industrie de pescuit din toată lumea. Dispariţia mangrovelor și distrugerea zonelor de pescuit au fost raportate în arii răspândite. Industria creşterii de somon demonstrează de asemenea că nu este o soluţie viabilă - sunt necesare aproximativ 4 kg de peşte sălbatic pentru a produce 1 kg de somon în crescătorie.
Încălzirea globală
Oceanul şi vieţuitoarele sale sunt afectate ireversibil de impactele încălzirii globale şi schimbării climatice. Oamenii de ştiinţă susţin că încălzirea globală, prin încălzirea temperaturii apei, va duce la creşterea nivelului mării iar curenţii oceanici îşi vor schimba cursul. Efectele deja încep să se facă simţite. Specii de mamifere marine şi peşti sunt în pericol din cauza creşterii temperaturii - ele pur şi simplu nu pot supravieţui în mediul schimbat. De exemplu, temperatura crescută din apă este considerată responsabilă pentru arii extinse de recif unde coralii se albesc şi mor.
Poluarea
Cea mai vizibilă şi cunoscută formă de poluare este cea cu petrol, provocată de accidente ale vaselor petroliere. În ciuda amplitudinii şi vizibilităţii acestei forme de poluare, cantităţile totale de poluanţi care ajung în mări şi oceane din deversările de petrol sunt eclipsate de poluanţii din alte surse. Acestea înclud canalizările, deversările industriale, scurgerile pluviale, deversări, explozii, aruncarea deşeurilor în mare, forări (petrol, gaz) deversări de pesticide şi îngrăşăminte agricole, deşeuri de la termocentrale şi deşeuri radioactive.
Pescuitul industrial
Vase uriaşe, folosind tehnologie de ultimă oră, pot să identifice bancuri de peşti repede şi cu precizie. Aceste flote industriale de pescuit au depăşit limitele ecologice ale oceanului.
Mai simplu spus, din ce în ce mai mulţi oameni cresc cererea pentru din ce în ce mai puţin peşte, agravând criza oceanică deja existentă.