Ce facem în campania de protejare a pădurilor?

Greenpeace România desfășoară o campanie națională pentru protejarea și administrarea durabilă a pădurilor, deoarece suntem convinși că fără păduri sănătoase și prospere, pământul nu poate susține viața.

Pentru viitorul pădurilor din România, Fundația Greenpeace România propune crearea unei rețele de arii protejate, o administrare durabilă, precum și valorificarea și consumul responsabil de produse forestiere.

Pădurea contribuie la bunăstarea fizică și spirituală a omului prin producerea de oxigen; sechestrarea de carbon; purificarea și retenția apei; protecția împotriva inundațiilor, a eroziunii și a alunecărilor de teren; susținerea și protejare a biodiversității; producția de lemn, fibre, biomasă; participarea la definirea identităților culturale și a valorilor spirituale; oferirea cadrului pentru recreere etc.

În România suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând astăzi la 28,95%. Astfel, ne aflăm mult sub media țărilor UE de 32,4% și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 35% (Conform Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020). În prezent pădurile ocupă o suprafață de 6.900.962,264 hectare, aproximativ jumătate fiind proprietate publică a statului sub administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva R.A, iar cealaltă jumătate proprietate privată a statului, a UAT-urilor (Unități Administrativ Teritoriale), a obștilor și a persoanelor fizice. Circa 415 000 ha de pădure aparțin micilor proprietari cu suprafețe sub 100 ha și momentan nu sunt administrate, fiind astfel expuse tăierilor ilegale.

Pentru viitorul pădurilor din România, Fundația Greenpeace România propune o viziune axată pe crearea unei ample rețele de arii protejate, o administrare durabilă, precum și pe valorificarea și consumul responsabil de produse forestiere. 

a.              Combaterea tăierilor ilegale

Primul pas este însă stoparea, sau diminuarea semnificativă a amplorii fenomenului tăierilor ilegale. Scăderea calității învățământului în general a dus la deprofesionalizarea multor domenii, iar corpul lucrătorilor în silvicultură nu face excepție. Astfel calitatea administrării pădurilor a scăzut, cu consecințe grave legate de stabilitatea și sănătatea ecologică a pădurilor. În Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României se estimează că pădurile complet funcționale din punct de vedere ecologic acoperă doar 23% din suprafața țării. De asemenea, conform unui studiu Greenpeace confirmat de rapoarte ale Curții de Conturi, între 2000 și 2014 au fost degradate peste 360 000 de hectare de pădure.

  • Expunem fenomenul tăierilor ilegale prin elaborarea și lansarea de rapoarte anuale. Aici puteți consulta rapoartele noastre pentru anii 2009 – 2011, 2012, 2013 – 2014, 2015, 2016.
  • Investigăm și expunem cazurile de tăieri ilegale de arbori și ne implicăm în îmbunătățirea și întărirea legislației în acest domeniu (de ex. investigațiile de la Peștișani, cele de la Valea Sadului, dar și Declarația de la Forumul Pădurilor în care sintetizăm prioritățile în domeniul legislativ pentru asigurarea unei administrări responsabile a pădurilor).
  • Suntem implicați în definirea Strategiei Forestiere Naționale și a standardului national FSC (Forest Stewardship Council).
  • De asemenea, acolo unde este posibil, înaintăm acțiuni în instanță (de ex. cele legate de construirea unei noi fabrici de prelucrare a masei lemnoase de la Reci, Covasna de către compania Holzindustrie Schweighofer).

 b.     Administrare durabilă

Viziunea Fundației Greenpeace România despre silvicultură se bazează pe ideea că pădurile sunt ecosisteme vii și complexe și că nu va fi vreodată posibil să descriem, explicăm sau să evaluăm cu adevărat structura, dinamica și funcțiile pădurii. De aceea silvicultura ar trebui să promoveze sănătatea ecologică a pădurii. Doar un sistem forestier sănătos asigură beneficii economice și poate satisface nevoile sociale și culturale.

Susținem că fără transparență, consultare reală și implicare activă a factorilor interesați nu se poate vorbi despre o administrare a pădurilor care să răspundă nevoilor de mediu, sociale, culturale și economice a societății. De aceea susținem că este nevoie să fie oferite instrumente reale de implicare și ca acestea să fie îmbunătățite continuu printr-un proces participativ. Reamintim că în 2016 42%  dintre cazurile de tăieri ilegale investigate au fost semnalate de cetățeni. De aceea solicităm :

  • Inspectorul Pădurii aplicația de mobil trebuie păstrată și îmbunătățită prin adăugarea fotografiei cu încărcătura pentru a se elimina posibilitatea transportului multiplu cu același aviz;
  • www.inspectorulpadurii.ro trebuie menținut online, accesibil publicului și trebuie completat continuu cu informațiile lipsă pentru asigurarea funcționalității lui, deci a trasabilității lemnului: hărțile silvice; actele de punere în valoare (APV) de la toți administratorii de păduri; toate autorizațiile de exploatare; locația parchetelor; locația platformelor primare; avize de transport; limitele zonelor de non-intervenție din păduri corespondente ariilor protejate, dar și limitele ariilor protejate; limitele pădurilor virgine și cvasivirgine conform Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine; limite ale pădurilor certificate (FSC sau PFC) și limite ale PVRC (păduri cu valoare ridicată de conservare) identificate; limite ale pădurilor încadrate în tipul 1 funcțional (T1);
  • Realizarea și publicarea unui registru unic de control în domeniul silvic care să centralizeze date de la toate organismele de control;
  • Certificarea pădurilor trebuie să se facă prin implicarea reală a factorilor interesați, în mod special a comunităților locale;

c.     Biodiversitate (arii protejate)

 La ora actuală ariile protejate – rezervație naturală strictă, zonă de sălbăticie, parc național, parc natural, monument al naturii, rezervație naturală, sit-uri Natura 2000 (SPA, SCI), rezervație a biosferei, zonă umedă de importanță internațională (Ramsar), sit UNESCO, Geoparc – reprezintă aproximativ 23% din suprafața României. Doar o parte dintre acestea sunt administrate, restul existând doar cu numele. Pădurile adăpostesc aproximativ trei sferturi din toate speciile de uscat la nivel mondial. Multe dintre acestea sunt însă din ce în ce mai amenințate cu dispariția. Conform unuia dintre studiile noastre, aproximativ 140 000 ha de pădure din actualele zone protejate au dispărut sau au fost degradate între 2000 și 2011. De aceea este nevoie de asigurarea unei protecții reale și de o administrare bazată pe conservarea, dezvoltarea și promovarea biodiversității.

  • Susținem crearea unei rețele de arii protejate care să promoveze biodiversitatea prin facilitarea bunei desfășurări a proceselor naturale și care să împlinească funcția unor coridoare ecologice (acestea au rolul de a contracara efectele fragmentării habitatelor, rezultat al dezvoltării umane).
  • Solicităm inventarierea și constituirea ca zone protejate a tuturor pădurilor virgine și a pădurilor cu valoare ridicată de conservare.
  • Cerem o administrare transparentă și profesionistă care să se bazeze pe planuri de management monitorizabile.
  • Susținem respectarea evidențelor datelor științifice, a spiritului și literei legislației specifice pentru managementul speciilor.
  • Susținem conservarea, refacerea și protejarea, după caz, a ecosistemelor acvatice naturale.  

d.     UNESCO

În România avem cea mai mare suprafață de pădure de fag din arealul euro-asiatic –peste 30% din suprafața împădurită a țării. Pădurile de fag s-au extins pe teritoriul țării acum aproximativ 3.000 de ani și cuprind specii rare, endemice, care le conferă un caracter regional distinct. Greenpeace România a demarat o campanie pentru includerea acestor păduri valoroase de fag în patrimoniul UNESCO. În perioada 1929-2004, suprafața pădurilor de fag și amestec de fag, s-a redus cu circa 400.000 ha, adică cu 20 %, iar agresiunea continuă, ceea ce face ca protejarea lor să fie o prioritate. 

În 2015, 8 situri însumând peste 24 000 de hectare (85 000 ha incluzând zonele tampon), au fost incluse pe lista tentativă. În Iulie 2017 la Cracovia, în cadrul celei de-a 41 conferințe, au fost înscrise în patrimoniul mondial UNESCO  toate pădurile propuse de cele 9 țări, inclusiv România .

Lista pădurilor intrate în patrimoniul Unesco sunt următoarele:

  • Izvoarele Nerei
  • Cheile Nerei Beușnița
  • Domogled – Valea Cernei cluster
  • Cozia
  • Codrul secular Șinca
  • Codrul secular Slătioara
  • Groșii Țibleșului
  • Strâmbu Băiuț

 

*****

Susține protejarea celor mai mari suprafețe de păduri primare din zona temperată și un management responsabil pentru pădurile României

Cele mai recente actualizări

 

Greenpeace propune o viziune pentru pădurile din România

Comunicat de presă | noiembrie 26, 2015 la 13:08

Greenpeace lansează astăzi viziunea sa pentru viitorul pădurilor din România.

Amânat-Forumul Pădurilor - de la tăieri ilegale la protecție și gestionare durabilă

Comunicat de presă | octombrie 29, 2015 la 15:17

UPDATE: Forumul pădurilor se amână pentru o dată ulterioară

Update-fabrica de prelucrare a lemnului de la Reci

Comunicat de presă | octombrie 28, 2015 la 12:27

Replică Greenpeace România – despre acțiunea în instanță referitoare la fabrica de la Reci a companiei Holzindustrie Schweighofer

ONG-urile se unesc împotriva tăierilor ilegale din România

Comunicat de presă | octombrie 22, 2015 la 13:38

Mai multe organizații de mediu din România au cerut o reacție europeană pentru a opri tăierile ilegale din România și pentru protejarea ultimelor păduri virgine.

În România au loc 62 de cazuri de tăieri ilegale de arbori pe zi

Comunicat de presă | octombrie 19, 2015 la 10:10

O nouă analiză despre numărul cazurilor de tăieri ilegale de arbori din România, pentru perioada 2013-2014 arată că au loc 62 de cazuri pe zi. Ritmul pierderii pădurii se menține la 3 hectare pe oră.

41 - 45 din 92 rezultatelor.

Subiecte
Tag-uri