Inspectorul Pădurii - Ce instrumente (nu) mai avem

Pagină - august 8, 2017
Lupta împotriva tăierilor ilegale - ce instrumente (nu mai) avem

În ultimii șapte ani România a implementat o serie de sisteme și protocoale între instituții-cheie menite să combată fenomenul tăierilor ilegale de arbori și să crească transparența din acest domeniu.

Iată care sunt acestea, când au apărut și care este rolul lor:

2009 - FMIMS  - un sistem informatic național de monitorizare și management informațional forestier (Forestry Monitoring and Information Management).

Un proiect pentru menținerea și îmbunătățirea gestionării durabile din punct de vedere al mediului a pădurilor aflate în proprietatea Statului și în proprietate privată. Derularea s-a făcut cu finanțare de la Banca Mondială.

FMIMS a lansat idea unui sistem de urmărire a activităților silvice – viitorul SUMAL –, inclusiv pe baza imaginilor de satelit – viitorul www.inspectorulpadurii.ro.

2014 - SUMAL - Sistemul de Urmărire a Materialelor Lemnoase, este o bază de date care conține informații esențiale din domeniul silvic.  A apărut ca urmare a nevoii de a ne conforma legislației comunitare, în special la Regulamentul European cu privire la Comerțul cu Lemn (EUTR - European Union Timber Regulation), citat ca Reg. (UE) 995 /2010.

SUMAL, este un sistem care urmărește trasabilitatea lemnului. Se ține evidența a tot ce se taie, depozitează, prelucrează și comercializează.

La această bază de date sunt conectați obligatoriu toți actorii din domeniu, de la administratori de păduri, de stat și privați, organisme de control –  Poliție, Jandarmerie, Garda Forestieră și alții – și operatori economici – depozite, gatere etc.

2014 - Radarul Pădurii - Radarul Pădurii a fost inițiat în 2014. Este un protocol prin care se oferea accesul public la sistemul unic de urgență 112 pentru verificarea transporturilor de lemn. Practic, oricine putea suna la 112 oferind datele din plăcuțele de înmatriculare a vehiculelor cu care se transportă lemn, iar operatorii verificau în SUMAL existența codului unic de validare transportului.

Radarul Pădurii a însemnat însă blocarea 112, plus că se putea în continuare transporta lemn de mai multe ori cu același aviz, riscurile să fii prins fiind mici.

2016 - Inspectorul Pădurii – aplicația de mobil folosită de cetățeni, jurnaliști și activiști de mediu pentru verificarea legalității transporturilor de lemn

A fost nevoie de îmbunătățirea, eficientizarea și creșterea transparenței Radarului Pădurii și așa a apărut aplicația de mobil Inspectorul Pădurii. Acum oricine devenea utilizator direct SUMAL pentru că avea acces direct, prin aplicație, la avizele de transport. Ca atare validarea datelor nu o mai făcea un operator, ci se făcea automat. Utilizatorul suna la 112 doar ca să raporteze transporturile neînregistrate.

Mai mult, în aplicație s-au adăugat informații suplimentare care te ajutau să verifici și alte coordonate ale transportului: volumul de lemn, specia și perioada de valabilitate a avizului. Cu alte cuvinte, oricine poate să raporteze la 112 și eventuale neconcordanțe între ceea ce era înregistrat scriptic în SUMAL și ceea ce se transporta de fapt.

Cu toate acestea încă era posibil să se facă transporturi multiple cu același aviz, sau să se subevalueze încărcătura, adică să se transporte mai mult lemn decât era trecut în aviz.

Aplicația este folosită în prezent de peste 50 de mii de utilizatori (cetățeni, activiști de mediu, jurnaliști, și organe de control)

2017 -  Ministerul Apelor și Pădurilor anunță că nu este prelungit contractul cu dezvoltatorii aplicației, așadar aplicația rămâne fără mentenanța pe termen nedefinit și deci vulnerabilă în fața oricărei erori de administrare sau utilizare.

www.inspectorulpadurii.ro 

Principalul instrument folosit de organele de control (Gărzi Forestiere, Jandarmerie, Poliție) dar și de publicul larg (cetățeni, activiști de mediu, jurnaliști, mediul academic)

Această platformă se vrea a fi interfața acelei baze de date completă despre administrarea pădurilor din România (practic, interfața pentru SUMAL). Ar trebui să conțină totul, de la hărțile parcelare, la date despre proprietar, despre caracteristicile terenului, ale pădurii, despre ariile protejate, despre acte de punere în valoare (documente în baza cărora se taie), despre autorizații de exploatare, localizarea parchetelor (arealul exact unde este localizată fiecare tăiere), localizarea platformelor primare (acolo unde se scoate lemnul din pădure și de unde se încarcă), avize de transport, registre electronice ale depozitelor și procesatorilor, absolut totul.

În noiembrie 2016 s-a lansat o variantă de test. Ea conținea date incomplete de la Romsilva și nimic de la administratorii privați de păduri. Această variantă de test funcționa, așa încât nu mai rămânea decât să fie definitivată, adică adăugate de către MAP a datelor lipsă. Autoritatea responsabilă a eșuat în a face asta.


Instrumentele care ar elimina tăierile ilegale

Pe baza imaginilor furnizate de sateliții geostaționari la un interval de 2 zile se face, automatizat, o analiză comparativă a suprafețelor de pădure. Orice diferență se transformă în alertă. Ea indică ori o tăiere legală, ori o tăiere ilegală, ori un fenomen natural. Aceste alerte sunt în mod automat procesate și confruntate cu datele existente: autorizații de tăiere și avize de exploatare în termen. Tot ce nu se validează astfel este transmis spre verificare Gărzilor Forestiere.

Atenție: sistemul nu este eficient atâta timp cât Ministerul Apelor și Pădurilor nu introduce datele despre tăieri.

Evident că în funcție de diferitele straturi de informație, fiecare tăiere, inclusiv cele pentru care există acte, pot fi analizate suplimentar. Se poate aprecia justa aplicare a tratamentului – adică a lucrării silvice – în funcție de natura pădurii (virgină sa cvasivirgină de exemplu, cu rol primar de protecție sau de producție), în funcție de natura terenului (ex. unghiul pantei), în funcție de natura lucrării (ex. conservare, igienă, succesivă, progresivă etc).

Cu acest sistem funcțional nimeni nu s-ar mai putea preface că nu vede și nimeni nu mai riscă să fie văzut. S-ar elimina în proporție de 90% tăierile ilegale. Cum?

  1. Calculul automat al volumului de lemn de exploatat nu-ți va permite să subevaluezi cantitatea, deci să declari în documente mai puțin decât extragi.
  2. Monitorizarea din satelit nu-ți va mai permite să faci o lucrare în altă parte decât acolo unde este programată, sau să aplici altă lucrare decât cea aprobată, sau. Adică să zici conservare, care înseamnă extracție selectivă a maxim 10% din arbori, și să tai la ras.
  3. Fotografierea cu semnătură electronică a încărcăturii de lemn de pe fiecare camion nu-ți va mai permite să transporți de mai multe ori cu același aviz și nici să subevaluezi volumul transportului.
  4. Registrele electronice de intrări-ieșiri de la depozite nu-ți vor mai permite să-ți iasă mai mult material lemnos decât a intrat.

Subiecte