Bucureşti, 2 octombrie 2006
Către Comisia pentru Monumentele Naturii
În atenţia Dlui Preşedinte Dan Munteanu
Stimate Domnule Preşedinte Dan Munteanu,
Stimaţi membri ai Comisiei pentru Monumentele Naturii,
Organizaţia internaţională Greenpeace doreşte să vă atragă atenţia asupra construirii ilegale a drumului naţional DN66A între Petroşani şi Băile Herculane, care ar afecta Parcurile Naţionale Retezat şi Domogled-Valea Cernei, care conţin părţi importante din ultimul peisaj forestier intact din Europa, cu excepţia celor din Rusia. Pădurile intacte localizate în partea de vest a Carpaţilor Meridionali includ cea mai mare parte a Parcului Naţional Retezat, părţi din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei şi din Geoparcul Dinozaurilor Haţeg, plus alte zone încă neincluse în vreo arie protejată. (Anexa 1 – colaj al hărţii peisajului forestier intact peste harta ariilor protejate din România). Această pădure intactă este adăpost al unui număr semnificativ despecii endemice, rare sau ameninţate de faună şi floră, şi trebuie protejată de orice activităţi de construcţie de infrastructură.
Conform criteriilor referitoare la pădurile intacte, drumul forestier existent în prezent care face legătura între Băile Herculane şi Petroşani nu pune în pericol integritatea zonei, însă un drum modern, cum ar fi DN66A, va duce la dispariţia pădurii intacte. (Pentru mai multe informaţii şi harta pădurilor intacte, puteţi vizita http://www.intactforests.org/index.htm)
Cel de-a doua etapă a proiectului de construcţia drumului se desfăşoară acum pe teritoriul pădurii intacte şi al celor 2 parcuri naţionale: sectorul Câmpu lui Neag – Câmpuşel (km 37+440 – km 47+600). Beneficiarul proiectului este Direcţia Regională Drumuri Poduri Timişoara care are autorizaţie de la Primăria Uricani, judeţul Hunedoara. Totuşi, beneficiarul nu deţine un studiu de impact asupra mediului pentru proiect, iar administraţiile Parcurilor Naţionale Retezat şi Domogled-Valea Cernei ne-au informat că nu şi-au dat acordul pentru acest drum. Între timp, constructorul drumului mută ilegal cursul râului şi defrişează în partea de sus a râului Jiul de Vest.
Pe lângă distrugerea biodiversităţii acestei păduri intacte, construirea drumului poate conduce la dezvoltarea necontrolată a turismului şi extragerii lemnului. Cercetătorii recunosc valoarea specială a zonelor naturale întinse pentru conservarea tuturor straturilor de diversitate biologică (McCloskey, Spalding, 1989, Bryant et al., 1997, Noss, 1990 etc.). Biodiversitatea forestieră depinde în mare măsură de pădurile intacte, în special populaţiile semnificative de animale mari, precum urşii, lupii, râşii. Fragmentarea şi pierderea habitatelor naturale este principala cauză care ameninţă speciile de plante şi animale cu dispariţia. De asemenea, procese ecologice importante la nivel regional şi global, precum purificarea aerului şi apei, ciclul nutrienţilor, sechestrarea carbonului, controlul eroziunii şi inundaţiilor etc. sunt suportate de pădurile intacte şi alte ecosisteme intacte. Toate acestea fac ca valoarea de conservare a pădurilor intacte să fie ridicată,chiar dacă diferă de la zonă la zonă.
În cazul conservării, mărimea suprafeţei rezervaţiei este vitală pentru sănătatea acesteia. Aceste cazuri includ populaţii stabile de animale mari care suntsensibile în special la impactul uman sau la schimbările de habitat, includ şi lacuri sau zone umede şi dinamica naturală a ecosistemelor forestiere asociate cu pagubele la scară mare, cum ar fi incendiile sau doborâturile de vânt. De asemenea, este ştiut că părţile centrale ale marilor rezervaţii sunt mai bine protejate de ”efectele secundare” care includ invazia unor specii străine, accesul uman mai mare care duce la apariţia braconajului şi incendiilor, uscarea pădurilor etc., fragmentele mai mici de păduri sunt destul de vulnerabile la ameninţările din afara graniţelor lor. Cu cât zona este mai mare, cu atât este mai mare şi numărul de organisme şi proprietăţi naturale carepot fi conservate. Importantă este şi lipsa cunoştinţelor legate derelaţiile dintre componentele ecosistemelor forestiere. Acelaşi lucrueste adevărat şi pentru mecanismele care guvernează supravieţuirea speciilor de plante şi animale sensibile. Protejarea zonelor întinse este, prin urmare, o problemă de precauţie deoarece se promovează conservarea tuturor speciilor, atât a celor studiate, cât şi a celornecunoscute.
Greenpeace cere Comisiei pentru Monumentele Naturii să ia imediat poziţie împotriva construirii ilegale a DN66A şi sădiscute necesitatea includerii întregului peisaj forestier intact dinvestul Carpaţilor Meridionali într-o arie protejată cu ocazia întâlnirii din 3 octombrie 2006.
Cu deosebită consideraţie,
Gabriel Păun
Coordonator campanii
Greenpeace Romania