Proiectul de modificare a Codului Silvic nu descurajează despăduririle din România

Articol principal - iulie 5, 2012
Codul Silvic se află în dezbaterea Parlamentului, însă modificările aduse nu vin în sprijinul protejării pădurilor, așa cum ar trebui.

Greenpeace își exprimă îngrijorarea față de prevederile proiectului de modificare a Codului Silvic actualmente în vigoare[1], proiect aflat in dezbaterea Parlamentului. În condițiile în care despăduririle din România[2]  ating cote alarmante, modificările propuse actualului Cod Silvic nu sunt suficiente pentru a elimina acest fenomen cauzat mai ales de tăierile ilegale de arbori[3].

Principalele deficiențe sesizate de Greenpeace România se referă la:

-       Modalitatea insuficient de dură de sancționare a încălcărilor prevederilor Codului Silvic în vigoare, în special a celor care se referă la tăierea, ruperea, distrugerea, fără drept, de arbori (Art.108) și furtul de arbori (Art.110), folosirea fără drept sau contrar reglementărilor specifice în vigoare a dispozitivelor de marcare sau falsificare a dispozitivelor speciale de marcat (Art. 111 și Art. 112). Astfel, Titlul VI Răspunderi și sancțiuni, lasă posibilitatea aplicării de pedepse cu închisoarea sau cu amenda, ceea ce a condus, în practică, la aplicarea cu preponderență a amenzilor, lucru ce nu a fost de natură să descurajeze tăierile ilegale și furturile din păduri. Deoarece Codul Silvic în vigoare face doar o referire cu caracter general (Art. 121) la dispozițiile Codului Penal și ale Codului de procedură penală, iar proiectul de modificare a Codului ignoră problematica sancțiunilor,  Greenpeace România consideră că încălcările amintite trebuie sancționate în conformitate cu prevederile Codului Penal, Titlul III, Infracțiuni contra patrimoniului (Art. 208, și  Art. 209) și acest lucru trebuie prevăzut clar în proiectul de modificare a Codului Silvic. Un alt exemplu se referă la faptul că atât Codul Silvic actual, cât și propunerea de modificare, nu prevăd nicio sancțiune dacă valoarea lemnului tăiat ilegal este de până la cinci ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

-       Abordarea prea generală a aspectelor legate de Conservarea biodiversității. Codul Silvic în vigoare (Titlul III, Capitolul II, Art 26) menționează doar ”gestionare durabilă prin aplicarea de tratamente intensive care promovează regenerarea naturală a speciilor din tipul natural fundamental de pădure și prin conservarea pădurilor virgine și cvasivirgine”, în timp ce proiectul de modificare a Codului nu abordează acest capitol.  Greenpeace România consideră că Art 26, sau Capitolul II amintit trebuie să prevadă explicit faptul că pădurile virgine și cvasivirgine[4] sunt constituite în rezervații științifice sau sunt incluse în zonele strict protejate din parcurile naționale și parcurile naturale, trebuie să interzică aplicarea de tratamente prin care se reduce nivelul bidiversității arboretelui aflat în procesul de regenerare, să detalieze aspectele legate de conservarea ecotipurilor și a habitatelor forestiere rare amenințate, legate de conservarea peisajului forestier intact și conservarea peisajului forestier mozaicat, conservarea habitatelor marginale și a vegetației limitrofe etc. În general, Greenpeace România consideră că este nevoie de o mai bună corelare a prevederilor Codului Silvic cu cele ale Legii 49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu atât mai mult cu cât peste 60% din suprafața acestor arii protejate este acoperită de păduri[5].

-       Acceptarea ”tăierilor rase” în Capitolul III Reconstrucția ecologică, regenerarea și îngrijirea pădurilor (Art. 29) din Codul silvic în vigoare. Procedeul este nu numai menținut în propunerile de modificare a Codului, dar este permis pe suprafețe mai extinse în anumite cazuri. Greenpeace Romania consideră că tăierile rase trebuie interzise și înlocuite cu tăierile grădinărite. Așa cum recomandă  Academia Română, Secția de științe agricole și silvice, în privința gospodăririi pădurilor trebuie introdus tratamentul codrului neregulat, cu caracter experimental, tratament nou adoptat deja în unele țări ale Uniunii Europene (Slovenia, Germania, Franța), și totodată, trebuie extinsă aplicarea tratamentului codrului grădinărit și a tăierilor de transformare spre grădinărit oriunde este indicat, oportun și posibil, aceasta fiind soluția cea mai potrivită pentru conservarea biodiversității pădurilor și protecției factorilor de mediu[6].

Alte aspecte  care trezesc îngrijorare în privința propunerilor de modificare a Codului Silvic sunt cele care se referă la excepțiile vizând interzicerea includerii pădurilor în intravilan  (Art. 7), la scoaterea de suprafețe din fondul forestier fără compensații (Art. 37), scoaterea temporară a unor suprafețe din fondul forestier, fără precizarea unei limite de timp (Art. 39), recoltarea produselor accidentale, indiferent de prevederile amenajamentului silvic (Art. 55), la accelerarea procesului de valorificare a posibilității - cantitatea de masă lemnoasă ce poate fi recoltată într-un an (Art. 59).

Greenpeace România consideră că adoptarea unui nou Cod Silvic nu este justificată decât în măsura în care acesta descurajează drastic defrișările și furturile din pădure, exclude tehnologiile de exploatare extrem de agresive, restricționează accesul publicului în păduri prin mijloace mecanizate generatoare de entropie, interzice îngustarea biodiversității și protejează explicit pădurile virgine și cvasivirgine, promovează reconstrucția ecologică a pădurilor.


[1] Codul Silvic din 19/03/2008

[2] Studiul dat publicității în luna mai 2012 de Greenpeace arată că, între 2000 și 2011, suprafața totală, despădurită și degradată a fost de 280.108 hectare – aproximativ 28.000 de hectare pe an, sau 3 hectare  pe oră. Studiul a fost realizat de experți Greenpeace, folosind sisteme informatice geografice (GIS) și poate fi accesat aici  . Harta suprafețelor despădurite este disponibilă aici .

[3] O cercetare realizată de Greenpeace România arată că, în perioada 2009-2011, s-au înregistrat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sancțiuni (amenzi contravenționale sau dosare penale, în funcție de gravitatea faptei). Datele sunt disponibile aici

[4] România are 218.500 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine, potrivit studiului realizat de ICAS în 2005, cu date din 2003

[5] Ariile protejate din România sunt reprezentate, în principal, de parcurile naționale și naturale, în număr de 29, precum și de siturile Natura 2000, care numără,   în prezent, 383 de situri de importanță comunitară (SCI) și 148 de arii de protecție specială avifaunistică (SPA). Ariile protejate sunt reglementate de Legea 49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. SPA au fost instituite în 2007 prin H.G. Nr. 1284 din 2007.

[6] A se vedea și Acad. Victor Giurgiu: Pentru o nouă legislație silvică; Peter Abran: Gospodărirea pădurilor în siturile Natura 2000 din Româna – probleme prezente și de perspectivă, Revista Pădurilor, nr. 1/ 2012, www. revistapadurilor.ro