Construcția barajului din Amazonia - blocată de justiția braziliană

Comunicat de presă - octombrie 3, 2011
Justiţia braziliană a dispus sto­parea lucrărilor la uriaşul baraj hidroelectric de la Belo Monte, în inima pădurii amazoniene.

30 septembrie 2011 - Justiţia braziliană a dispus, ieri, sto­parea lucrărilor la uriaşul baraj hidroelectric de la Belo Monte, în inima pădurii amazoniene, proiect ca­re a suscitat de la bun început opo­ziţia indienilor din regiune şi a mişcărilor ecologiste, relatează AFP. Justiţia federală a statului Para (nord) a interzis consorţiului Norte Energia să distrugă albia fluviului Xingu, prin “construirea unui port, explozii, ridicarea de diguri, săparea de ca­nale sau alte lucrări care modifică cursul său natural şi aduc atingere faunei ihtiologice”.

Arctic Sunrise pe fluviul Amazon

Considerat de autorităţi un element fundamental al dezvoltării ener­getice a ţării, construcţia acestui ba­raj a stârnit o puternică opoziţie din partea indienilor, a populaţiei locale şi a apărătorilor mediului. Asociaţia crescătorilor şi exportatorilor de peşti ornamentali din Altamira a ar­gu­mentat, de exemplu, că lucrările ar putea provoca dispariţia principa­lelor specii de peşte din regiune.

“Nu este rezonabil să permiţi ca ne­nu­mărate familii, a căror supra­vie­ţu­ire depinde exclusiv de pescuitul de peşti ornamentali din fluviul Xin­gu, să fie afectate direct de lucrările la barajul hidroelectric”, a apreciat ju­decătorul.
Cu o capacitate prevă­zu­tă de 11.200 megawaţi, respectiv aproa­pe 11% din electricitatea produ­să în Brazilia, barajul de la Belo Monte trebuia să fie cel de al treilea în or­dinea capacităţii după barajul celor trei defilee din China, şi cel de la Itaipu, de la frontiera dintre Bra­zi­lia şi Paraguay. Investiţiile prevăzute în proiect se ridicau la 11 miliarde de dolari. Institutul brazilian pentru mediu a autorizat construcţia sa în luna ia­nuarie.

 

 

Sursa: Cronica Română

Subiecte