Starea pădurilor la nivel național și mondial

Pagină - octombrie 19, 2009
Pădurea este esențială pentru viața pe Pământ și furnizează servicii fundamentale umanității

Beneficii pe care le oferă pădurea

Pădurea contribuie la bunăstarea fizică și spirituală a omului prin: producerea de oxigen; sechestrarea de carbon; purificarea și retenția apei; protecția împotriva inundațiilor, a eroziunii și a alunecărilor de teren; susținerea și protejare a biodiversității; producția de lemn, fibre, biomasă; participarea la definirea identităților culturale și a valorilor spirituale; oferirea cadrului pentru recreere etc.

Pădurile adăpostesc aproximativ două treimi din toate speciile de uscat la nivel mondial. Multe dintre acestea sunt din ce în ce mai amenințate cu dispariția odată cu despăduririle masive care au loc pe întreg globul. Distrugerea pădurilor este responsabilă de producerea a 20% din gazele cu efect de seră la nivel mondial – mai mult decât fiecare avion, mașină, camion, navă și tren la un loc.

Starea pădurilor în România

Biodiversitatea este elementul fundamental care conferă importanță pădurilor din România. Încă mai există păduri sălbatice și virgine care adăpostesc floră și faună unice, cea mai mare populație de urși din Europa, specii rare și endemice și carnivore mari, precum râsul sau lupul. Pădurile de fag și cele mixte de conifere și foioase sunt martor al compoziției originare a pădurilor Europei, constituindu-se astfel într-o resursă de cunoștințe despre sustenabilitate.

Cu toate acestea, există în România păduri a căror biodiversitate este amenințată de activitățile umane cum ar fi: tăierile ilegale, administrare axată strict pe exploatarea economică, tăieri rase, braconaj, precum și o legislație slabă, neclară și insuficient de bine aplicată. Toate acestea duc la pierderea și degradarea pădurilor.

Actuala situație servește doar intereselor unei minorități lipsite de scrupule și înseamnă, de facto, sacrificarea interesului întregii societăți pentru câștigul câtorva. Corupția nu permite utilizarea eficientă a serviciilor economice, de mediu și sociale pe care pădurea le furnizează și nici distribuția echitabilă a beneficiilor la nivelul întregii populații a României.

a.     Suprafața forestieră în România

În România suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând astăzi la 27,45%. Astfel, ne aflăm mult sub media țărilor UE de 32,4% și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 35% (Conform Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020). În prezent fondul forestier național are o suprafață de 6 544 588 hectare, jumătate fiind proprietate publică a statului sub administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva R.A, iar cealaltă jumătate proprietate privată a statului, a UAT-urilor (Unități Administrativ Teritoriale), a obștilor și a persoanelor fizice. Circa 415 000 ha de pădure aparțin micilor proprietari cu suprafețe sub 100 ha și nu sunt administrate, fiind astfel expuse tăierilor ilegale.

Conform studiului Greenpeace cu privire la evoluția suprafeței acoperite de păduri din România în intervalul 2000 – 2014 am pierdut câte 3 ha / oră.

Cel mai recent studiu Greenpeace care a urmărit datele despre cazurile de tăieri ilegale identificate și investigate de autorități în 2013 și 2014 arată că zilnic au loc 62 cazuri de tăieri ilegale; este important de menționat că rapoartele guvernamentale indică o medie de 8,8 milioane m3 de lemn extras ilegal anual (Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor Forestiere), în vreme ce cazurile investigate acoperă doar a 16-a parte (0.6 mil. m3 anual) din cifra mai sus menționată.

b.     Pădurile din ariile protejateWaldlandschaft in der Nähe des Ortes Capatinenii Ungureni.

La ora actuală ariile protejate reprezintă aproximativ 20% din suprafața României. Aici intră: Parcurile Naționale, Parcurile Naturale, Rezervații ale Biosferei, Rezervații Științifice, Monumente ale naturii, situri Natura 2000 și altele). Toate acestea trebuie să fie administrate de către organisme de specialitate pe baza unor planuri de management, însă până în momentul de față doar o mică parte dintre ele au așa ceva.

Conform unui studiu din 2001, România adăpostea aproximativ 62% din pădurile virgine ale Europei – cu excepția Rusiei – care totalizau o suprafață de 246,700 ha (conform volumului Pădurile virgine din România, coordonator Ing. Iovu-Adrian Biriș, asbl Forêt wallone, Belgia, 2001). De atunci s-au pierdut multe dintre ele, la fel cum am pierdut și singurul Peisaj Forestier Intact așa cum arată o analiză a Greenpeace România și Maryland University.

Starea pădurilor la nivel mondial

Bunăstarea umanității pe termen lung și sănătatea ecosistemelor de care depindem necesită păduri mai multe și mai bune. Trebuie să acționăm acum pentru a ne asigura că pădurile continuă să-și împlinească rolul în stabilizarea climatului la nivel global, reglarea ciclurilor apei și în susținerea celei mai mari părți din toate speciile de uscat, inclusiv oamenii.

Până la 80% din păduri au fost distruse sau degradate la nivel mondial. Trebuie să protejăm ceea ce a mai rămas din aceste ecosisteme extraordinare, în mod special ultimele păduri virgine.

În Europa mai puțin de 2% din suprafață rămâne neafectată de intervenția omului.

Subiecte