Rosia Montana, 7 octombrie 2006 – Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor din Ungaria a făcut publică analiza Raportului EIM pentru Roșia Montană pe care a realizat-o și a transmis-o părții române. Acesta a solicitat autorităților române să nu emită acordul de mediu pentru proiectul minei de aur și argint propuse la Roșia Montană date fiind deficiențele majore și concuziile de bază false prezente în Raportul EIM.
Potrivit unui comunicat de presă intitulat Omisiuni Majore și Contradicții în Studiul de Impact asupra Mediului – Poziția oficială a Ungariei față de deschiderea minei de aur de la Roșia Montană al Ministerului Mediului din Ungaria publicat pe pagina sa web (www.kvvm.hu), „Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor din Ungaria a solicitat autorităților române să nu accepte Studiul de Impact asupra Mediului realizat pentru viitoarea mină de aur și argint de la Roșia Montană. Experții implicați în analizarea documentului afirmă că acesta conține mari deficiențe, respectiv concluzii de bază greșite”. Ministerul Mediului și-a publicat deasemenea analiza raportului EIM care conține un total de 122 de observații critice.
„Experții Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor din Ungaria au constatat că documentul trimis de ministerul român este părtinitorși conține numai evaluări pozitive. Concluzia experților este că datele incluse în acest document nu reflectă o imagine obiectivă a investiției, ba mai mult: chiar și evaluarea stării de mediu inițială prezintă deficiențe serioase”, se arată în continuare în comunicatul de presă.
După cum se știe, compania Roșia Montana Gold Corporation dorește să realizeze exploatarea cu tehnologia pe bază de cianuri. În privința investiției plănuite, a fost declanșată procedura de evaluare a impactului asupra mediului, la nivel internațional, în conformitate cu Convenția Espoo. În privința deschiderii minei de la Roșia Montană, investitorii au prezentat o evaluare a impactului asupra mediului autorităților române, care au trimis documentul și la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor din Ungaria. În prezentul decurs al evenimentelor partea ungară și-a exprimat părerile asupra documentului pe care le-a comunicat și autorităților române.
După părerea experților, caracteristica documentului ar fi cea de a prezenta riscuri cu probabilități foarte reduse, sau de a folosi explicații neverosimile, care nu corespund nici unei concepții științifice.
Experții afirmă, pe lângă cele amintite, că deficiențele cele mai mari se înregistrează la capitolul riscuri, unde și definițiile acestor riscuri sunt deficitare. Datele care se află la baza acestei evaluări de impact nu sunt suficiente, și nici reprezentative. Nici planul de reabilitare post-închidere nu este considerat a fi unul potrivit, și la fel datele pe care se bazează acest plan sunt insuficiente și imprecise. În Studiul de Impact nu sunt studiate alternativele pentru tehnologia cu cianură. Nu este stabilită în mod adecvat cantitatea cianurilor care ajung în aer și în deșeuri, bilanțul cianurii (input și output) fiind îndoielnic. Pericolul fenomenului „ploii cu cianuri” este abordat superficial. În Studiul de Impact nu se găsesc răspunsuri adecvate pentru efectele potențiale asupra apelor de suprafață și apelor subterane.
Conform specialiștilor, din studiul de impact lipsește realizarea unui sistem de monitoring care să furnizeze permanent date complete, respectiv în caz de urgență sau în cazul depășirii valorilor limită să informeze imediat o stațiune centrală. Ar trebui studiate totodată efectele transfrontaliere asupra valorilor naturale protejate.
După specialiști, este greșită aprecierea ca risc local a unor întâmplări ale căror efecte se pot extinde. De exemplu scurgerea apelor cu conținut de cianuri prin dig din iazul de decantare în apele de suprafață este apreciată ca având efect local. Conform documentului se poate obiecta faptul că nu este planificat un spațiu de rezervă pentru depozitarea deșeurilor în caz de urgență, respectiv lipsa unui iaz de acumulare secundară cu capacitate adecvată care să asigure digul în caz de rupere.
„Ungaria avea datoria sa transmită României opinia oficială, împreună cu observațiile publicului ungar până la data de 30 septembrie 2006. Ministerul ungar și-a făcut datoria la 29 septembrie”, se arată în încheierea comunicatului de presă al Ministerului Mediului din Ungaria.