Materialul publicat[1] de către Comisie conturează opțiunile pe care Europa le are pentru extinderea obiectivului de reducere a emisiilor de la 20% la 30% până în 2020, față de anul de referință 1990 și pentru resuscitarea pieței carbonului[2]. De asemenea, documentul sugerează măsuri menite să faciliteze țărilor din Europa Centrală și de Est reformarea propriilor industrii generatoare de emisii.
Deși pentru obiectivul de -30% cifrele impun reduceri ale consumurilor de combustibili, creșteri de costuri și investiții în modernizare, conform studiului România va fi țara cel mai puţin afectată:
- Pentru noul obiectiv, Uniunea Europeană va avea de suportat costuri totale de 66,9 miliarde de euro, față de 41,8 mld., cât se estimează pentru obiectivul actual de –20% emisii. În cazul României - singura țară din UE pentru care costurile obiectivului actual sunt negative, de -0,3 mld. EUR – adoptarea țintei de -30% emisii ar conduce la valoarea[3] de 0,0 mld euro, în această situație favorabilă mai aflându-se doar Ciprul;
- Și în privința alocării drepturilor de emisii aferente sectoarelor non-ETS, precum agricultura, transporturile sau colectarea deșeurilor, România s-ar situa prima în clasament[4]. În timp ce media europeană, în cazul adoptării obiectivului de -30% emisii, ar scădea de la -0,6 milioane tone echivalent CO2 la –84,7 mil. t, pentru România scăderea ar fi de la 16.5 mil. tone CO2 la 15,6, rămânând astfel țara cu cea mai mare cantitate alocată;
- Obiectivul de -30% reducere a emisiilor până în 2020 presupune și anumite investiții în sectorul energetic. Media anuală a investițiilor[5] la nivelul Uniunii Europene va fi de 52 miliarde de euro, în timp ce cota României se va situa la 0,2 mld. euro/an;
- În privința necesității reducerii consumului de combustibil în intervalul 2016-2020, conform scenariului -30%, România ar trebui să își reducă anual consumul cu 0,9 miliarde de euro, față de totalul de 31 miliarde aferent Uniunii Europene.
Valorile enumerate arată că România poate fi una dintre promotoarele acestui obiectiv ambițios de reducere a emisiilor, pentru aceasta având de făcut cele mai mici eforturi din Uniunea Europeană. În acest fel, România ar contribui în mod evident la combaterea schimbărilor climatice, creându-și totodată o imagine de țară progresistă, cu toate avantajele pe care aceasta le atrage.
Greenpeace a salutat inițiativa Comisiei, care ar putea conduce la proliferarea investițiilor verzi și la consolidarea economiei țărilor europene, prin realizarea unor economisiri de circa douăzeci de miliarde de euro anual numai din reducerea consumului de combustibil între anii 2016 – 2020. Dacă Europa își va mări ambiția privind combaterea schimbărilor climatice, este necesară sprijinirea țărilor central și est-europene, susține Greenpeace.
Joris den Blanken, expert al Greenpeace în politici climatice, a declarat: „În decursul anului trecut am fost martori la inundații masive și incendii forestiere, care au cauzat multe victime și pagube materiale foarte însemnate. Europa nu mai poate susține un obiectiv climatic slab. Este nevoie de mai mult, iar pasul făcut astăzi poate însemna startul pentru un obiectiv climatic ambițios. Propunerile de astăzi vizează, de asemenea, reducerea costurilor de combustibil ce ne slăbesc puterea economică.”
Revigorarea pieței europene de carbon va stimula investițiile în energie curată și în tehnologii noi, mai susține Greenpeace.
Miniștrii europeni de mediu vor dezbate, în data de 9 martie, tema obiectivului climatic european.
[1] Moving beyond 20% greenhouse gas reductions in the EU: costs and benefits for Member States, disponibil online la adresa http://ec.europa.eu/clima/news/articles/news_2012013002_en.htm
[2] În decembrie 2011, la nivelul Uniunii Europene, prețul carbonului a atins un minim istoric de 6,58 euro per tonă de CO2. Prețul carbonului proiectat în 2008 de către Comisia Europeană pentru anul 2020 era de 39 eur/t.
[3] Vezi tabelul 4, 2020 System costs compared to the Baseline for the Reference and the 25% domestic GHG reduction scenarios
[4] Vezi tabelul 8, Shortage or surplus per Member State in the non-ETS sectors
[5] Vezi tabelul 10, Average annual additional investments at Member State level over the period 2016-2020 (energy related)
Dacă Europa își va mări ambiția privind combaterea schimbărilor climatice, este necesară sprijinirea țărilor central și est-europene, susține Greenpeace.
Joris den Blanken, expert al Greenpeace în politici climatice, a declarat: „În decursul anului trecut am fost martori la inundații masive și incendii forestiere, care au cauzat multe victime și pagube materiale foarte însemnate. Europa nu mai poate susține un obiectiv climatic slab. Este nevoie de mai mult, iar pasul făcut astăzi poate însemna startul pentru un obiectiv climatic ambițios. Propunerile de astăzi vizează, de asemenea, reducerea costurilor de combustibil ce ne slăbesc puterea economică.”
Revigorarea pieței europene de carbon va stimula investițiile în energie curată și în tehnologii noi, mai susține Greenpeace.
Miniștrii europeni de mediu vor dezbate, în data de 9 martie, tema obiectivului climatic european.