Cărbunele duce la schimbări climatice
Arderea cărbunelui este responsabilă pentru o treime din poluarea cu dioxid de carbon (CO2). Este cea mai poluantă modalitate de a genera electricitate, 70% din emisiile de CO2 provenind din sectorul energetic. CO2 este cel mai răspândit dintre gazele cu efect de seră, care contribuie la cea mai mare amenințare de mediu, umană și economică cu care s-a confruntat vreodată omenirea: schimbările climatice.
Potrivit raportului Stern, costul potențial al confruntării cu schimbările climatice provocate de dioxidul de carbon va însuma, până în 2100, 20% din PIB-ul global.
Evitarea celor mai grave consecințe ale schimbărilor climatice înseamnă oprirea creșterii emisiilor de CO2 până în 2015 și apoi reducerea drastică a acestora în anii următori.
În mod clar salvarea climei depinde de renunțarea la cărbune.
Folosirea
Multe țări, precum Polonia, Africa de Sud și Australia depind foarte mult de cărbune, fiecare țară fiind alimentată în proporție de 80% de energie produsă în termocentrale care ard cărbunele. Acest lucru este suficient de dăunător, dar în ciuda efectelor devastatoare pe care cărbunele le are asupra climei noastre, guvernele încă aprobă planuri pentru construirea de noi termocentrale în lume.
În SUA este planificată construirea a 150 de termocentrale noi, care ar contribui cu o creștere de 34 % a emisiilor de dioxid de carbon ale țării până în 2030.
În ciuda promisiunii UE de a reduce emisiile cu 30% până în 2020, ca parte a unui obiectiv global, multe țări europene investesc și în noi termocentrale. Germania a promis să reducă emisiile de CO2 cu 40% până la această dată și cu toate acestea plănuiește să construiască peste 20 de noi termocentrale, care ar duce la creșterea emisiilor de CO2 cu aproape 130 de milioane de tone pe an – tot atât cât emit Austria și Danemarca la un loc (emisii din industria energiei).
Dacă se continuă pe acest drum, în 2030, emisiile de CO2 din arderea cărbunelui vor fi crescut cu 60% la nivel global, subminând orice acord internațional de a combate schimbările climatice.
Vestea bună este că avem alternative. În toate cazurile, măsurile de eficiență energetică și tehnologiile care permit captarea energiei regenerabile sunt gata să reducă dramatic dependența de cărbune.
Impactul asupra sănătății și a mediului
- Cărbunele este cea mai mare sursă de poluare cu CO2, gazul care stă la baza schimbărilor climatice.
- Exploatarea minieră a cărbunelui distruge ecosisteme, emană cantități mari de minerale toxice și gaze periculoase în aer și apă (inclusiv metanul, un puternic gaz de seră) și expune minerii și locuitorii din vecinătatea minelor la praf de cărbune și alte toxine. Mii de oameni mor anual în galeriile minelor răspândite în lume.
- În afară de CO2, arderea cărbunelui eliberează în aer milioane de tone de dioxid de sulf și oxizi de azot, care duc la formarea smogului și a ploilor acide.
- Arderea cărbunelui produce și poluarea cu pulberi în suspensie, care duce la poluarea aerului și provoacă, printre alte efecte asupra sănătății și afecțiuni respiratorii.
- Un alt produs secundar al arderii cărbunelui este mercurul, care se infiltrează în lanțul trofic și atacă sistemul nervos uman. Copiii mici și bebelușii sunt cei mai vulnerabili, întrucât sistemele lor nervoase sunt în dezvoltare.
- Arderea cărbunelui creează milioane de tone de deșeuri, care conțin niveluri toxice de metale grele și minerale. Acestea ajung, de obicei, în depozite de deșeuri sau îndiguiri și reprezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor și a mediului.
Este nevoie de o [R]evoluție!
Lumea nu are nevoie de mai mult cărbune, are nevoie de o revoluție energetică. Există suficientă energie regenerabilă accesibilă tehnologic pentru a satisface de șase ori peste cererea actuală de energie.