Extinderea carierelor de lignit – un uriaș tăvălug peste sate

Complexul Energetic Oltenia (CEO) planifică extinderea carierei de lignit Jilț Nord, pe teritoriul comunei Mătăsari, pentru alimentarea cu cărbune a termocentralei Turceni. Proiectul presupune dispariția satului Runcurel, parte a comunei Mătăsari. Guvernul actual, în ciuda contestațiilor făcute de Greenpeace, a adoptat în decembrie 2015 o hotărâre potrivit căreia extinderea carierei este de utilitate publică, ceea ce dă undă verde exproprierii locuitorilor și proprietarilor de terenuri din zona vizată. Sătenii nu au fost informați în prealabil nici de CEO, nici de primăria localității pentru a li se spune ce se va întâmpla cu ei. În schimb, în preajma Crăciunului au primit prin poștă notificări de expropriere, iar acum așteaptă înștiințările de evacuare, ce îi vor obliga să părăsească gospodăriile și să predea terenurile în termen de 30 de zile.

Prețul pe metru pătrat oferit localnicilor pentru compensarea proprietăților este unic, indiferent dacă terenurile sunt intravilane sau agricole, și neoferind nicio compensare pentru locuințe, acareturi, pomi fructiferi sau viță de vie. Studiul de evaluare a impactului asupra mediului al extinderii carierelor CEO stipulează că “pentru locuitorii strămutați se va construi Vatra de Sat Telești cu toate dotările necesare (rețea de drumuri, alimentare cu apă, canalizare menajeră, rețea de gaze și energie electrică).” În realitate însă, cel mai probabil CEO nu va realiza strămutarea, pentru a evita costurile. Satul, în schimb, va fi distrus gradual iar oamenii se vor descurca așa cum pot, în alte localități, cel mai probabil cu compensații insuficiente pentru refacerea mijloacelor de trai pe care le au acum.

Locuitorii sunt nemulțumiți de informațiile pe care le-au primit de la CEO; prețul stabilit pentru terenurile lor nu este corect și nu se cunoaște cum își vor asigura traiul după expropriere. Oamenii sunt interesați ca odată cu pierderea proprietății să își asigure măcar o sursă de trai sub forma unui loc de muncă la CEO pentru un membru al familiei (în trecut, la pierderea unor proprietăți mai mari, la banii primiți se adăuga angajarea unuia sau a mai multor membri ai familiei în cadrul complexului).

Foarte mulți locuitori din zonă au procese cu CEO de mulți ani pe diverse probleme, în general din cauză că CEO a intrat sau funcționează nelegal pe terenurile oamenilor (tăiat pădurea, amplasat benzi transportoare de cărbune sau cenușă pe terenuri etc). Oamenii au mai și câștigat din aceste procese. În plus, au existat cazuri de ‘nesupunere civilă’ – au oprit banda ce transportă material din carieră, au oprit activitatea la depozitul de cărbune, au blocat calea ferată. Este de remarcat și faptul că CEO nu se sfiește să acționeze civil și penal împotriva oamenilor.

Greenpeace a discutat cu oamenii din Runcurel și Mătăsari pe 10 ianuarie 2016 – iată ce spun aceștia:

-          Terenurile nu sunt plătite așa cum trebuie, sunt băgate la ultima categorie de folosință (aproximativ 1 euro/mp). Daca mergi la Brănești sau Tg Jiu cumperi cu 20 euro/mp.

-          Angajări nu au făcut, copiii/nepoții ne pleacă în străinătate să muncească, noi rămânem singuri aici.

-          Am muncit 70 de ani să fac casă, și ei vin și mi-o iau. Am copaci, am vie și astea nu se iau in considerare, asta e munca și suferința noastră. Acum mai scot și morții din pământ [N.red: se zvonește strămutarea cimitirului la 40 km de sat]

-          Eu îmi vând pământul si apoi cu ce mai trăiesc !?

-          Pe ai noștri nu ii angajează, dar aduc oameni din Telesti, Bielesti, Tismana sa lucreze pe pamantul meu aici. In mare parte din Tismana se fac noile angajari pentru ca de acolo sunt mai multi directori.

-          Sunt cazuri ale unor persoane care au fost de acord cu exproprierea în schimbul unei angajări, care după 6 luni au fost dați afară.

-          Excavatorul face zgomot de nu poți să dormi noaptea, e praf, vine nămol/noroi din cariera peste noi, au înfundat râurile.

-          Dacă nu am avea pensii am muri de foame, pentru ca pământ pentru agricultură nu e și pădurile le-au tăiat.

-          Sunt 2 drumuri de acces in comuna, Est si Vest. Cel din Vest a fost închis si cel din Est este amenințat de coridorul de expropriere. Cel mai apropiat spital este la Motru iar drumul din Vest ar fi fost cel mai scurt. Daca se întâmplă ceva, e nevoie de mers la spital, trebuie ocolit foarte mult.

-          Eu nu vreau sa vând și să plec. Apoi sa mă duc în alt sat, să îmi zică lumea uite a venit și ăla/aia de acolo [Runcurel]. Pentru ce s-a dat Hotărârea de Guvern, să dai pământul degeaba!?

-          O sa vedem ce-o să facă, pentru ca nu o să poată să vină ei să-mi dărâme casa sau sa mă scoată cu mascații.

-          Unde ne ducem noi la bătrânețe acum? Nu știm încotro s-o luăm. Țineți cont și de satul ăsta. Unde ne ducem noi acum bolnavi? Cu ce să facem noi casă, eu nu am putere să o fac. Noi Runcurenii suntem oameni muncitori, dar acum suntem niște oameni ai nimănui, n-are cine să ne susțină.

-          Fac negocierile pentru exproprieri pe furiș, cu unii fac la fata locului și cu alții care sunt mai proști rămân așa. Trebuia sa facă negocieri cu toata lumea la fața locului, cum dau la unul să dea la toți. Uni care au avut relații, au fost plătiți frumos [N.red: trimitere la achiziții anterioare făcute în zonă].

-          Nu vrem nimic mai mult, vrem dreptate.

-          Primarul din Mătăsari nu vrea sa vină să ne vadă pentru că el nu e afectat și e mână în mână cu CEO.

-          Satul este înconjurat 80-90 % de cariere. Biserica si Cimitirul sunt afectate categoric pentru ca nu s-a păstrat o distanță de siguranță față de frontul excavat. Casele sunt afectate - crăpate sau aplecate - în proporție de 99%. Dacă mergeți prin tot satul nu găsiți o fântână care să aibă apă potabilă dar oamenii, copiii și animalele beau de aici, că nu își permit să cumpere apă de la magazin. Nici nu prea mai este apă în fântâni. Eu am două fântâni în curte și vin și iau apă din altă parte. Nu avem cum să facem agricultură pe un teren care este deja excavat, este haldat și apoi nefiind fertilizat cu straturi noi nu e productiv, oamenii se chinuie și pun ce pot acolo dar producția este foarte mică.

În concluzie

La finalul lui 2015, guvernul actual a emis HG 960/09.12.2015 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică – „Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”.

Greenpeace România susține anularea hotărârii de guvern, din motive de ordin social, de mediu și economic:

• Negocierile cu localnicii proprietari trebuie să se desfășoare în condiții juste și nu anulate prin decretarea statutului de lucrări de utilitate publică. Acesta din urmă nu trebuie instituit pentru a ocoli un proces just de negociere, în beneficiul unei companii;
• Hotărârea de guvern în cauză va prejudicia iremediabil mediul natural. Sutele de hectare propuse pentru expropriere includ și suprafețe împădurite, a căror distrugere va avea un impact negativ semnificativ asupra mediului. În plus, defrișările provocate vor avea ca scop extracția de cărbune, combustibilul cu cel mai mare aport la efectul de seră, responsabil pentru schimbările climatice. Astfel, prejudiciul adus mediului este unul dublu. De asemenea, emisiile toxice provenite din arderea cărbunelui – oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi în suspensie și mercur – afectează negativ sănătatea populației din întreaga țară și din regiune[1]. Nu în ultimul rând, extinderea carierei va distruge ireparabil pânza freatică din zonă.
• Hotărârea de guvern va crea un avantaj competitiv pentru CEO în raport cu ceilalți participanți la piața energetică. În cazul carierei Jilț Nord, Complexul Energetic Oltenia va primi un ajutor de peste 3,3 milioane de euro, de la bugetul de stat, pentru plata compensațiilor către localnicii expropriați. Considerăm inadmisibilă ignorarea acestor efecte, tacit îngăduită de Consiliului Concurenței, care apreciază[2] că „Complexul Energetic Oltenia a fost desemnat de stat ca intermediarul/entitatea prin care se va derula procedura de expropriere și de despăgubire a proprietarilor, nebeneficiind de nici un avantaj în acest proces”. De asemenea, considerăm că sprijinul financiar oferit de către stat unei companii contravine normelor europene privind concurența, fapt ce va determina deschiderea unui caz de infringement din partea Comisiei Europene.
• Hotărârea guvernamentală este păguboasă pentru țară din punct de vedere economic. Considerăm că sumele alocate pentru susținerea artificială a sectorului termo ineficient, asupra căruia planează acuzații de corupție și de interese politice, ar trebui direcționate către măsuri de redresare economică a zonei. Considerăm că guvernul trebuie să ofere planuri de redresare pentru zonele miniere, planuri care să stimuleze investițiile în sectoare noi de activitate și să faciliteze reconversia forței de muncă disponibilizate din minerit și din activitățile conexe.

 Note: