Nu este primul articol de acest gen, obiectivitatea materialelor putând fi pusă la îndoială cu ușurință, însă vom face câteva precizări clarificatoare.
Autorul argumentează că din cauza poziției geografice a județului Gorj, dezvoltarea fabricilor este dificilă și singura opțiune viabilă economic este industria cărbunelui.
Dezvoltarea economică în alte ramuri poate fi considerată dificilă pentru că județul are multe zone monoindustriale, tocmai din cauza mineritului, care presupune despăduriri și strămutarea a sate întregi și care modifică iremediabil peisajele amintite de autor. Refacerea zonelor afectate de industria de exploatare a cărbunelui este una de lungă durată, cu costuri semnificative.
Considerăm că interesul primar al Gorjului este ca locuitorii săi să prospere sănătos, prin activități sustenabile și benefice întregii comunități. Greenpeace susține dezvoltarea durabilă, producerea și consumul energiei la nivel local. La nivel național, Greenpeace susține o tranziție treptată la surse de energie sustenabile, fără impact negativ asupra mediului înconjurător și sănătății umane.
Greenpeace a oferit autorităților un model prin care acest lucru poate fi realizat: scenariul [R]evoluția Energetică prin care se demonstrează că, până în 2050, 84% din consumul energetic al României poate fi asigurat de energia regenerabilă, împreună cu implementarea măsurilor de eficiență energetică. Deja în lume există țări, orașe și comunități întregi care își produc singure energia de care au nevoie, din surse regenerabile.
În continuare, autorul menționează costurile imense de funcționare plătite de Complexului Energetic Oltenia, fără să amintească însă faptul că CEO beeficiează de diferite ajutoare de stat pentru a-și desfășura activitatea. Un raport Greenpeace arată că adevăratul cost al cărbunelui este mult mai mare față de cel reflectat în facturile la energie și cel de operare al termocentralelor. Raportul arată că pentru perioada 2005-2013 ajutorul de stat pentru cărbune a fost de aproape patru ori mai mare decât cel pentru regenerabile, iar totalul estimat al subvențiilor pentru cărbune, începând din 1990, ajunge la 13,8 miliarde de lei. Bazată pe date oficiale, analiza estimează că sprijinul public pentru cărbune se ridică la nivelul a 2,3% din PIB-ul pe un an al țării, fără a include în calcul externalitățile – acele costuri indirecte asociate impactului asupra sănătății și mediului.
Ajutorul primit de sectorulul cărbunelui include o multitudine de alte căi de sprijin, precum alocări gratuite de certificate de emisii, de 300 milioane EUR – 2 miliarde EUR (în funcție de prețul minim și maxim al certificatelor), bonus pentru cogenerare, sau acces la piața de echilibrare.
În plus, studiul compară sprijinul acordat cărbunelui cu cel pentru regenerabile și definește trei scenarii energetice pentru orizontul 2020. Cel mai economic scenariu energetic, în urma comparației, se dovedește a fi cel cu dependență redusă de cărbune și nuclear, cu pondere ridicată a surselor regenerabile de energie.
În cadrul campaniei noastre, am formulat o plângere către Comisia Europeană, care a declanșat procedura de infringement în cazul extinderii carierelor de lignit din județul Gorj ce deservesc termocentralele Complexului Energetic Oltenia. Extinderea exploatărilor de lignit pe o suprafață de 700 de hectare se realizează fără acord de mediu.
De asemenea, ne-am pronunțat împotriva subvenționării de către stat a exproprierilor pentru extinderea carierelor de cărbune.
De asemenea, am cerut, în baza legii pentru acces la informații de interes public, desecretizarea acordului pentru construirea unui nou grup energetic la Rovinari.
Referitor la accidentul de mediu din Submaidane, Turceni, care a avut loc în decembrie 2013, Greenpeace a readus în atenția publicului faptul că lucrările de decontaminare au mari întârzieri iar locuitorii afectați nu au primit despăgubiri la timp.
Cel mai recent, în luna iunie anul acesta, Greenpeace și patru alte organizații de mediu au contestat decizia Guvernului de a aloca 3,3 milioane de euro pentru extinderea carierelor de cărbune și exproprieri.
Menționăm că Greenpeace nu a solicitat niciodată vreunei instanțe închiderea Complexului Energetic Oltenia.