Efectul de seră şi impactul asupra climei

Pagină - octombrie 19, 2009
Efectul de seră este procesul prin care atmosfera captează o parte din energia solară, încălzind Pământul şi moderând clima.

Ce este efectul de seră?

Efectul de seră este procesul prin care atmosfera captează o parte din energia solară, încălzind Pământul şi moderând clima. Experţii în domeniul climatic sunt de părere că o creştere a nivelului „gazelor cu efect de seră”, creştere provocată de activităţile umane, accentuează în mod artificial efectul de seră, ducând la creşterea temperaturilor globale şi dereglând clima.

Gazele de seră includ dioxidul de carbon, rezultat din arderea combustibilului fosil şi defrişări, metanul, eliberat de pe plantaţiile de orez şi locurile de depozitare a gunoaielor, precum şi produse rezultate din arderi şi diferiţi compuşi chimici industriale (acid azotos, carbon fluorhidric, carbon perftoric, sulf hexaflorid).

Ciclul carbonului

După vaporii de apă, dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz de seră. Carbonul este stocat sub pământ, departe de biosferă, în combustibili fosili, însă ciclul organic al carbonului descrie transferul carbonului între mări, ecosistemul terestru şi atmosferă. Fără influenţa umană, transferul între aceste rezervoare de carbon este menţinut în mare în echilibru – de exemplu, plantele absorb carbonul în timp ce se dezvoltă, dar îl elimină atunci când mor. Însă când oamenii taie arbori sau ard combustibili fosili, ei elimină în atmosferă cantităţi suplimentare de carbon, accentuând astfel efectul de seră. Aceasta constituie o problemă mai ales atunci când se extrag şi se ard combustibili fosili, deoarece astfel se adaugă carbon la ciclul „organic” al carbonului, care altfel ar rămâne depozitat adânc sub pământ. O parte din acest carbon ajunge în atmosferă, alta în arbori, plante şi sol, pe pământ, şi o altă parte în mări şi oceane. O parte mai mare ajunge în atmosferă deoarece se taie păduri şi se construiesc oraşe, drumuri şi uzine, reducându-se astfel capacitatea biosferei de a absorbi carbonul.

Schimbările climatice

Zilnic, activităţile noastre afectează clima prin utilizarea combustibililor fosili (petrol, cărbuni şi gaze) pentru producerea energiei şi transport. Aceste schimbări climatice au impact asupra vieţii şi pot distruge numeroase medii naturale pe parcursul următorilor ani. Trebuie să reducem semnificativ poluarea care are ca rezultat efectul de seră. Acest lucru are sens atât din punct de vedere al mediului, cât şi economic. Datorită gazelor de seră pe care pe care le-am emis deja în atmosferă, suntem predispuşi la o încălzire cu 1,2 sau 1,3°C a temperaturii în următoarele decenii, chiar dacă am opri toate emisiile de gaze cu efect de seră imediat. Scopul politicii climaterice ar fi acela de a împiedica creşterea temperaturii medii globale cu mai mult de 2°C peste nivelul perioadei pre-industriale. La peste 2°C, impactul asupra ecosistemelor naturale şi a sistemului climatic creşte în mod dramatic. Avem o perioadă de timp foarte scurtă, nu mai mult de 2 decenii, în care putem să schimbăm sistemul energetic astfel încât să se îndeplinească aceste scopuri.

Creşterea temperaturii medii globale cu 2°C:

· ameninţă multe milioane de oameni cu riscul apariţiei foametei, malariei; milioane de oameni sunt ameninţaţi de inundaţii, furtuni puternice şi lipsa apei potabile.

· ar duce la producerea unor valuri de căldură extremă; cele mai afectate sunt ţările sărace şi cele în curs de dezvoltare, mai ales cele din America de Sud, Africa sud-sahariană şi Asia. Zonele afectate de secetă s-au dublat în ultimii 35 de ani.

· provoacă topirea gheţarilor şi a calotei glaciare, ceea ce ar duce la creşterea pericolului inundaţiilor în unele zone sau la lipsa apei atât de necesare vieţii în alte zone Aproximativ 30% din gheţarii Europei au dispărut deja. În Oceanul Pacific, Oceanul Indian şi Marea Caraibelor multe insule ar putea dispărea, iar în Europa sezonul de iarnă ar deveni mai scurt şi mai scump pentru practicanţii de sporturi de iarnă.

· ar duce la creşterea nivelului apelor mărilor, ameninţând numeroase populaţii de pe întreaga planetă şi mai ales din zonele joase ale ţărilor în curs de dezvoltare, cum ar fi Bangladesh, sudul Chinei, ca să nu mai vorbim de „ţările de jos” (Belgia, Olanda, NV Germaniei) şi SE Angliei.

· ameninţă marile ecosisteme, de la cele polare şi antarctice, până la cele tropicale.

· ar duce la dispariţia unor păduri şi specii, ceea ce va afecta viaţa întregii planete (1 milion de specii ar putea dispărea din cauza schimbărilor climatice), costurile economice resimţindu-se mai acut în ţările sărace sau în curs de dezvoltare.

Soluţii

Există soluţii la problema schimbărilor climatice: energiile regenerabile, eficienţa energetică şi reducerea utilizării combustibililor fosili (petrol şi gaz). Natura ne pune la dispoziţie o varietate de alternative pentru producerea energiei. Singura problemă este cum să transformăm lumina solară, vântul, biomasa, energia geotermală sau puterea apei în electricitate sau căldură într-un mod ecologic şi cu costuri cât mai mici, astfel reducând emisiile de CO2 şi efectul de seră şi ajutând la protejarea climei şi mediului înconjurător. 

Concluzii

Anii ´90 au fost probabil cea mai caldă perioadă din istorie, 1998 fiind cel mai fierbinte an. Concentraţiile de CO2 înregistrate în prezent în atmosferă sunt cele mai mari din ultimii 150.000 ani. Niciodată până acum umanitatea nu s-a confruntat cu o asemenea imensă criză de mediu. Dacă nu luăm urgent măsuri pentru a opri încălzirea globală, schimbările ar putea fi ireversibile şi pagubele inestimabile.