Greenpeace se opune exploatării gazelor naturale prin metoda fracturării hidraulice. Această metodă presupune o serie de riscuri asupra mediului, precum contaminarea pânzei freatice, incendii și declanșarea de cutremure. De asemenea, contribuie serios la încălzirea globală prin emisiile semnificative de metan.
În Statele Unite ale Americii, legea permite companiilor să păstreze secret informațiile privind compoziția amestecului de substanțe chimice folosite în fracturare, din motive legate de concurență. Până la acest moment a fost detectată prezența a peste 260 de substanțe, dintre care unele sunt cunoscute pentru toxicitatea lor sau pentru efectele cancerigene sau mutagene pe care le au asupra organismului uman. Dacă izolarea puțului de foraj nu este perfectă, aceste substanțe contaminează pânza freatică, migrând în subteran. O anumită parte din amestecul injectat în puțuri – între 15 și 80% - refulează la suprafață, iar restul rămâne în subteran. Fluidul revenit astfel la suprafață conține, pe lângă chimicalele amintite, și substanțe dizolvate din zonele pe care le-a străbătut, precum metale grele, hidrocarburi sau elemente radioactive prezente în subsol în mod natural.
Greenpeace, alături de alte organizații non-guvernamentale, au continuat și în 2013 acțiunile în instanță împotriva Guvernului României pentru anularea și suspendarea celor patru Acorduri petroliere de concesiune pentru explorare / dezvoltare / exploatare încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Chevron pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi, Costinești, respectiv Bârlad, cel din urmă nefiind făcut public. Acțiunea a fost precedată și de o plângere prealabilă depusă la Guvern în vederea revocării Hotărârilor de Guvern care au aprobat acordurile respective.