București 12 august 2014 - În prima parte a anului 2014, la nivelul Uniunii Europene, s-a interzis folosirea anumitor pesticide (de tip neonicotinoide) dăunătoare albinelor. Deși majoritatea statelor membre au luat deja măsuri pentru înlocuirea acestor substanțe cu alternative, România întârzie să aplice regulile, punând în pericol sănătatea insectelor polenizatoare, fapt care afectează în mod direct producția agricolă. Greenpeace solicită autorităților române să reconsidere cererea de derogare și să înlocuiască substanțele interzise.
Greenpeace consideră că actualele interdicții temporare și parțiale, în ceea ce privește substanțele vizate[1], reprezintă un prim pas în protecția polenizatorilor și în restructurarea sistemului agricol nefuncțional, în timp ce solicitarea unor derogări pentru aceste substanțe e asociată cu un mare pas înapoi. De aceea, printr-o scrisoare deschisă, Greenpeace solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Durabile să își reconsidere poziția și să înceapă implementarea soluțiilor alternative la aceste substanțe, soluții care nu distrug biodiversitatea și populațiile de polenizatori.
Comitetul Permanent pentru Lanțul Alimentar și Sănătatea Animală (SCOFCAH) a permis derogarea în România – ca urmare a solicitării de la finalul lunii Februarie 2014 – cu privire la folosirea semințelor de floarea-soarelui și porumb tratate cu thiamethoxam, pentru 120 de zile, în temeiul art. 53[i] din 1107/2009. Exipirând această derogare, statul român nu a întârziat să facă o nouă solicitare, similară, pentru alte patru produse care conțin neonicotinoidele interzise[2]. Substanțele thiamethoxam, împreună cu imidacloprid și clothianidin au fost parțial interzise prin decizii ale Comisiei (UE) nr 485/2013 și (UE) nr 781/2013 din cauza efectelor nocive pe care le au aceste substanțe asupra albinelor.
Alexandru Riza, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România, declară: „Greenpeace condamnă public modul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile gestionează această interzicere și lipsa de efort în implementarea alternativelor mai puțin dăunătoare, sau chiar deloc dăunătoare. Organizația noastră solicită factorilor de decizie din România, să-și retragă cererea de derogare, având în vedere concluziile Agenției Europene pentru Siguranță Alimentară ( EFSA) cu privire la riscurile alarmante pe care le prezintă aceste insecticide pentru albine[ii]. Utilizarea acestor neonicotinoide nu este esențială, deoarece acestea pot fi substituite cu alternative mai sigure[iii]. Majoritatea statelor membre ale UE au înlocuit deja aceste insecticide, fără pierderi evidente în rândul recoltelor[3]. În plus, acordarea derogărilor pentru statele membre reprezintă un regres în demersul de protejare a polenizatorilor.”
În anumite regiuni specifice din America de Nord, Asia de Est și Europa, polenizarea poate valora și 1.500 USD pe hectar; bani pe care agricultorii – și societatea în general – îi vor pierde în cazul în care scade numărul polenizatorilor. Continuarea folosirii neonicotinoidelor riscă pierderi de 14 miliarde USD, valoarea contribuției polenizatorilor la sistemul global de alimentație. Derogarea solicitată de către România nu este dăunătoare doar pentru albine, dar și pentru o mare varietate de alte specii, studiile anterioare au arătat riscuri pentru alte insecte și nevertebrate, și conform celui mai recent studiu[iv], neonicotinoidele pun în pericol chiar și păsările.
Informații de contact:
Alexandru Riza, coordinator de campanii, 
, 0721 258 764
Irina Bandrabur, ofițer de presă, 
, 0720 780 363
Note:
[1] Imidacloprid, thiamethoxam, clothianidin și fipronil
[2] Seedoprid 600 FS (imidacloprid), Nuprid Al 600 FS (imidacloprid), Cruiser 350 FS (thiamethoxam) și Modesto 480 FS (clothianidin)
[3] Majoritatea țărilor care nu au solicitat derogări pentru aceste substanțe (ex: Italia)
[i] Conform art. 53 UE 1107/2009
Articolul 53
Situații de urgență în protecția plantelor:
1. Prin derogarea de la articolul 28, în circumstanțe speciale, un stat membru poate autoriza, pentru o perioadă de maximum 120 de zile, introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor, pentru utilizări limitate și controlate, în cazul în care o astfel de măsură se dovedește necesară din cauza unui pericol care nu poate fi controlat prin alte mijloace rezonabile.
Statul membru în cauză informează de îndată celelalte state membre și comisia, cu privire la măsura adoptată, furnizând informații detaliate despre situație și măsurile luate pentru a asigura siguranța consumatorilor.
2. Comisia poate solicita Autorității opinia, asistență tehnică sau științifică. Autoritatea trebuie să prezinte comisiei analiza sa în termen de 1 lună de la data solicitării.
3. Dacă este necesar, se ia o decizie, în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 79 alineatul (3), cu privire la când și în ce condiții statul membru:
(a) poate sau nu poate prelungi durata măsurii sau o poate repeta; sau
(b) retrage sau modifică măsura.
4. Alineatele 1, 2 și 3 nu se aplică produselor fitosanitare care conțin sau constau din organisme modificate genetic, dacă o asemenea acțiune nu a fost acceptată în conformitate cu Directiva 2001/18/CE.
[ii] Thiamethoxam - o amenințare pentru albine și polenizatorii sălbatici
După cum reiese din concluziile EFSA, privind analizarea studiilor referitoare la evaluarea riscului pe care îl prezintă pesticidele asupra albinelor, există o preocupare științifică largă pentru efectele substanței active thiamethoxam asupra albinelor, atunci când aceasta este aplicată pe porumb sau floarea-soarelui. Pentru ambele culturi, mai multe studii de teren relevă efectele (sub-letale) asupra albinelor, prin expunerea la această substanță în polen, nectar, picături de gutație, culturi plantate ulterior, păstură și la alte căi de expunere.
Noi cercetări științifice au confirmat necesitatea unei interdicții cu privire la utilizarea thiamethoxamului. Sanchez Bayo și Goka, în studiul lor din 2014, au precizat, că “Aceste trei neonicotinoide (thiamethoxam, imidacloprid, clothianidin) plus organocloruratul lindan, prezintă cel mai mare risc asupra albinelor lucrătoare și larvelor, atunci când acestea se hrănesc cu miere sau nectar contaminate. De asemenea, thiamethoxamul luat individual este de o mare îngrijorare atunci când albinele se hrănesc cu polen, miere sau nectar contaminate cu acesta. În plus, riscurile sistemice ale neonicotinoidelor sunt probabil subestimate din cauza toxicității lor cumulate în timp, a efectelor sinergice cu ergosterol, care inhibă fungicidele, și a efectelor aditive în combinație cu piretroizii.”
Floarea-soarelui și porumb: expunerea albinelor
În timp ce analiza EFSA a thiamethoxamului se concentrează doar asupra riscurilor acestei substanțe pentru albine, de asemenea, se concluzionează că există lacune în ceea ce privește datele științifice asupra riscurilor la care sunt expuse alte insecte sălbatice (polenizatoare sau benefice în alt mod). Atât floarea-soarelui cât și porumbul sunt cunoscute pentru a atrage o mare diversitate de alte organisme ce se hrănesc din polen, nectar sau gutația acestor culturi.
Expunerea albinelor melifere africanizate la concentrații mici, sub-letale, ale neonicotinoidului thiamethoxam, poate provoca insuficiență în funcționarea creierului și a intestinului mediu, și poate contribui la scăderea duratei de viață (Oliveira et al, 2013). Un studiu recent, extrem de sofisticat, efectuat în condiții semi-naturale, a arătat că albinele care mănâncă polen sau nectar contaminat cu neonicotinoidul thiamethoxam, chiar și în doze foarte mici, se pot pierde pe drum spre casă. Ca urmare, ele sunt de două ori mai predispuse să moară într-o zi, ceea ce face colonia mai slabă și o înscrie la un risc mai mare de colaps (Henry et al, 2012). În condiții de laborator, fipronilul și neonicotinoidul thiamethoxam, la doze sub-letale, au scăzut memoria olfactivă a albinelor. Albinele au fost în imposibilitatea de face diferența între un miros cunoscut și unul necunoscut.
[iii] Derogarea neonicotinoidelor: nu reprezintă o urgență
Derogările în baza art. 53 (UE) 1107/2009 pot fi acordate numai pentru statele membre în "situații speciale", atunci când "o astfel de măsură se dovedește necesară din cauza unui pericol care nu poate fi controlat prin alte mijloace rezonabile". Cercetările arată că fermierii din UE și din România - în mod specific, au mai multe moduri de a preveni dăunătorii comuni din porumb și floarea-soarelui. Există "soluții" chimice - din moment ce România a autorizat și alte substanțe - precum tiacloprid, acetamiprid și alte substanțe active mai vechi. Mai mult decât atât, metode non-chimice sunt disponibile, precum rotația culturilor, care pot preveni invazia mai multor specii de dăunători.
Având în vedere faptul că reducerea utilizării pesticidelor reprezintă un obiectiv (politică) general(ă), este de preferat folosirea metodelor ecologice și a „Integrated Pest Management” pentru controlul dăunătorilor, în detrimentul înlocuirii unui pesticid cu un altul. Mulți cercetători dovedesc că dăunătorii comuni ai porumbului pot fi preveniți prin aplicarea unor metode ecologice, precum rotația culturilor. Deoarece dăunătorii Phyllotreta spp trăiesc în pământ, au o capacitate de dispersie limitată. Datorită acestui fapt, rotația culturilor este o metodă extrem de eficientă în limitarea pagubelor produse de către acești dăunători, sub pragurile economice, astfel încât pagubele suferite de către fermieri sunt minore (Dermine et al, 2014).
Astfel, se poate concluziona că există mijloace foarte rezonabile care pot preveni dăunătorii comuni ai porumbului și florii-soarelui în România. Greenpeace concluzionează faptul că, derogarea acordată anterior și cea solicitată în prezent de către statul român, cu privire la utilizarea semințelor tratate cu substanțe neonicotinoide, nu sunt necesare, în plus, prezentând mari riscuri pentru albine și alți polenizatori, dar și pentru agricultură.