Șapte mituri despre culturile modificate genetic și adevărul din spatele lor

- extras din studiul Greenpeace “20 years of failure” -

Articol principal - noiembrie 5, 2015
Agricultura bazată pe folosirea culturilor modificate genetic nu este o soluţie adecvată pentru rezolvarea unor probleme globale, precum foametea, malnutriţia sau schimbările climatice.

Raportul “20 years of failure”, demontează miturile referitoare la culturile modificate genetic. Printre ele, raportul îşi propune să demonstreze că acest tip de agricultură, bazat pe folosirea acestor culturi nu este o soluţie adecvată pentru rezolvarea unor probleme globale, precum foametea, malnutriţia sau schimbările climatice. Totodată, culturile modificare genetic nu reprezintă o alternativă economică viabilă pentru agricultorii din întreaga Europă.

Mitul 1: Culturile modificate genetic pot hrăni lumea

Realitate: Nu există culturi modificate genetic concepute pentru a oferi randamente ridicate. Ingineria genetică este prost adaptată pentru a rezolva problemele care stau la baza foametei și a malnutriției, ea doar întărește modelul de agricultura industrială, care până în prezent nu a reușit să se hrănească lumea.

Mitul 2: Culturile modificate genetic reprezintă soluţia pentru schimbările climatice

Realitate: Ingineria genetică rămâne în urmă faţă de metodele tradiţionale în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi soiuri de plante care pot ajuta agricultura să facă față schimbărilor climatice. Rezistenţa la schimbările climatice depinde foarte mult de practici agricole care promovează diversitatea și hrănirea solului, nu pe sistemul agricol supra-simplificat în sprijinul căruia au fost create culturile modificare genetic.

Mitul 3: Culturile modificate genetic sunt sigure pentru oameni și mediu

Realitate: Până acum, există doar programe inadecvate de monitorizare a mediului și a sănătății pe termen lung, acolo unde ele nu lipsesc cu desăvârșire. Cercetători independenți se plâng că li se refuză accesul la materiale pentru cercetare .

Mitul 4: Culturile modificate genetic simplifică protecția culturilor

Realitate: După câțiva ani, probleme precum buruieni rezistente la erbicide și “super-dăunători” apar ca și răspuns la cultivarea plantelor modificate genetic rezistente la erbicide sau la dăunători, fapt care determină folosirea de pesticide adiționale.

Mitul 5: Culturile modificate genetic sunt viabile pentru agricultori din punct de vedere economic

Realitate: Preţurile seminţelor pentru culturi modificate genetice sunt protejate de patente şi au crescut în ultimii 20 de ani . Apariția buruienilor rezistente la erbicide și a „super-dăunătorilor” crește mereu costurile agricultorilor, diminuând profitul economic.

Mitul 6: Culturile modificate genetic pot coexista cu alte sisteme agricole

Realitate: Culturile modificate genetic contaminează culturile nemodificate genetic . Aproape 400 de incidente de contaminare au fost înregistrate la nivel global, până în prezent . A păstra culturi ne-modificate genetic impune costuri suplimentare, uneori prea mari pentru agricultori.

Mitul 7: Ingineria genetică este calea cea mai promițătoare de inovare pentru sistemele alimentare

Realitate: Metode avansate de ameliorare a plantelor, altele decât ingineria genetică, oferă deja rezultatele promise de culturile modificate genetic, producând plante cu rezistență la boli, inundații și secetă. Culturile modificate genetic nu sunt doar un tip ineficient de inovare dar restricționează, de asemenea, alte forme de inovare din cauza drepturilor de proprietate intelectuală deținute de o mână de corporații multinaționale.

Raportul Twenty Years of Failure poate fi găsit în variantă integrală în limba engleză la următorul link: Twenty Years of Failure. Why GM crops have failed to deliver on their promises

Subiecte