În 2003, campania împotriva orezului MG era una din primele campanii derulate de noua echipă Greenpeace din China continentală. Condusă de campaignerul Sze Pang Cheung (alias Kontau), echipa a făcut publice rezultate care indicau că pudra de ciocolată fabricată de Nestle conținea ingrediente modificate genetic. Eileen Zhu, o mamă din Shanghai, a dat în judecată compania, fiind furioasă pentru că și-a hrănit copilul cu un produs MG, fără să fie în cunoștință de cauză. Media a popularizat povestea și așa a început dezbaterea public pe tema OMG.
Perspectiva fermierilor
În octombrie 2004, Kontau și echipa lui au mers la Yunnan, unde mulți dintre localnici folosesc metode tradiționale și sustenabile în agricultură. Au distribuit aparate foto cu care localnicii să documenteze metodele de cultivare a orezului, inclusiv cea cu ajutorul rațelor: rațele plutesc pe orezării, consumând dăunătorii și fertilizând câmpurile. Metoda „rațelor de orez” este folosită de peste 2.000 de ani. Tot în acea vreme, echipa a primit și niște vești proaste. Oamenii de știință chinezi au cerut permisiunea de a comercializa patru varietăți de orez chinez modificat genetic.
Rețeaua aparențelor înșelătoare
La finalul anului 2004, echipa a început să demaște rețeaua complexă de jucători implicați în eforturile de a comercializa orezul MG. Erau niște ițe foarte încâlcite, pline de conflicte de interese. Greenpeace a dat presei descoperirile făcute. Rețeaua a apărut pe prima pagină a Southern Week-end, un ziar din Guangdong. A fost un moment emoționant în campanie. „Acel reportaj din ziar este încă lipit pe perete în biroul nostru din Beijing. A fost un moment decisiv, fără care nu am fi putut câștiga această bătălie,” spune Kontau.
Muncă sub acoperire
În 2005, Kontau a trimis în Wuhan, capitala provinciei Hubei, o echipă sub acoperire, echipați cu teste rapide de detectare a MG. Cu ajutorul câtorva piste și cu mult noroc, echipa a descoperit orez MG ilegal în Guangzhou și așa a început frenezia în media. Campania a ținut organismele guvernului ca pe ghimpi, care au pedepsit companiile care furnizau semințe, semințele MG și orezul cultivat pe câmp trebuind să fie distruse.
Calmul dinaintea furtunii
În 2006 problema a intrat din nou în centrul atenției după ce guvernul chinez a impus un moratoriu de doi ani pe comercializare. Însă s-a dovedit a fi doar calmul dinaintea furtunii. După ce au trecut cei doi ani, Consiliul de Stat a aprobat fonduri de 20 de miliarde de yuani pentru cercetare și dezvoltarea OMG-urilor, iar orezul se afla în capul listei. Până la finalul lui 2009 părea inevitabil ca orezul Chinei să devină MG. Mult după aceea , guvernul a anunțat că în cadrul unei întâlniri multi-ministeriale secrete, au fost aprobate două variații de orez MG – deși la acea vreme nu primiseră certificatele de biosecuritate.
Oficiali de top spun NU organismelor modificate genetic
La începutul lui 2010, când echipa de campanie promova mesajul anti-OMG, ajutorul a venit din cele mai neașteptate surse: revista de stat chineză „Outlook Weekly”, când a publicat un număr special dedicat dezbaterii pe tema OMG. La scurt timp după aceea, politicieni chinezi au început să aibă îndoieli referitoare la OMG-uri, urmați de o serie de celebrități chineze, printre care și fiica lui Mao Zedong și părintele hibridului de orez chinezesc, Yuan Longping. Mai mulți oameni de știință chinezi au semnat o petiție solicitând precauție în ceea ce privește orezul MG și au trimis-o reuniunii anuale parlamentare.
Ultimul sprint
Venise vremea pentru o campanie pe scară largă anti OMG. Greenpeace a atras atenția asupra lanțului de magazine Walmart, care vindea orez MG și a depus și o acțiune în instanță. Echipa a distribuit un ghid al consumatorului către jumătate de milion de chinezi prin intermediul serviciilor de internet și telefonie mobilă. Consumatorii chinezi s-au alăturat campaniei, apelând companiile și cerându-le să renunțe la OMG. În septembrie 2011, au sosit și veștile mult așteptate. Principala publicație financiară economică chineză, „Economic Observer”, a citat o sursă apropiată Ministerului Agriculturii, potrivit căreia China a suspendat comercializarea orezului GE.