Semnează petiţia împotriva reactoarelor nucleare

În România există o singură centrală nucleară, la Cernavodă, care are 2 reactoare (Cernavodă 1 şi 2) şi este amplasată într-o zonă cu risc seismic. Guvernul României intenţionează să construiască încă 2 reactoare nucleare (Cernavodă 3 şi 4) şi o nouă centrală nucleară, a cărei locaţie nu a fost făcută publică. Greenpeace a obținut în instanță lista locațiilor posibile pentru amplasarea unei noi centrale nucleare.

Citeste complet povestea

Semnează petiţia împotriva reactoarelor nucleare

Nastya, din Belarus, avea doar trei ani când a fost diagnosticată cu cancer la uter și plămâni. Potrivit medicilor locali, regiunea a înregistrat o creștere uriașă a numărului de cazuri de cancer în rândul copiilor de la dezastrul de la Cernobîl.

Greenpeace a luptat dintotdeauna - şi va continua să lupte - în mod hotărât împotriva energiei nucleare deoarece reprezintă un risc inacceptabil pentru mediu şi omenire. Singura soluţie este împiedicarea expansiunii tuturor formelor de putere nucleară şi închiderea centralelor existente.

Avem nevoie de un sistem energetic care să poată combate schimbările climatice, bazat pe energie regenerabilă şi eficienţă energetică.

Ȋn ciuda a ceea ce ne spune industria nucleară, construirea unui număr suficient de centrale nucleare pentru a reduce semnificativ gazele cu efect de seră va costa mii de miliarde de dolari, va crea miliarde de tone de deşeuri radioactive extrem de dăunătoare – chiar letale, va contribui la proliferarea armelor nucleare şi va rezulta într-un accident de dimensiunea celui de la Cernobîl o dată la fiecare câteva zeci de ani – sau chiar mai frecvent. Poate cel mai important este faptul ca va irosi resursele necesare implementării unor soluţii semnificative pentru schimbările climatice. Toate reactoarele nucleare funcționale în momentul de față produc în jur de 4% din totalul de energie produs la nivel mondial.

Epoca nucleară a început în iulie 1945, când SUA au testat prima lor bombă nucleară lângă Alamogordo, statul New Mexico. În decursul lunii următoare, sunt detonate bombele de la Hiroshima și Nagasaki, care au provocat moartea a câteva sute de mii de oameni numai în prima zi. Câţiva ani mai târziu, în 1953, preşedintele Eisenhower îşi lansează programul "Atomi pentru Pace" în cadrul ONU, pe fondul unui val de optimism neînfrânat generat de noile descoperiri în domeniul atomo-energiei.

Dar, aşa cum ştim, nu există nimic "paşnic" în domeniul nuclear. La mai mult de o jumătate de secol după discursul lui Eisenhower planeta a acumulat o „zestre” destul de bogată de deşeuri nucleare. Această moştenire începe să fie recunoscută pentru ceea ce este cu adevărat.

Lucrurile progresează lent în direcţia potrivită. Ȋn noiembrie 2000, cu ocazia conferinţei ONU de la Haga pe tema schimbărilor climatice, lumea a recunoscut energia nucleară ca murdară, periculoasă şi inutilă prin refuzul de a-i acorda acceptarea gazelor cu efect de seră. Puterea nucleară a primit o nouă lovitură când o conferinţă ONU asupra dezvoltării durabile a refuzat să califice energia nucleară ca tehnologie durabilă în aprilie 2001.

Riscurile ce însoţesc energia nucleară sunt reale, inerente şi de durată. În cele ce urmează, sunt enumerate cele mai importante argumente ale organizaţiei Greenpeace împotriva energiei nucleare:

Siguranţa: Nici un reactor din lume nu este sigur în mod inerent. Toate reactoarele operaţionale prezintă puncte slabe ale siguranţei lor ce nu pot fi eliminate prin îmbunătăţirea acestora. Combustibilul puternic radioactiv necesită răcire constantă. Dacă acest lucru nu este asigurat, poate duce la emisii catastrofale de radioactivitate. Acestea sunt foarte vulnerabile și la condiții naturale extreme, la acte deliberate de sabotaj, inclusiv atacuri teroriste. De asemenea, chiar dacă ar fi în mod inerent sigure, acestea sunt operate de către oameni, care sunt predispuși greșelii; operarea unor tipuri de reactoare se face prin proceduri extrem de complexe, greu de reținut, și de aceea se desfășoară cu manualul de oprerare la îndemană.  

Deşeurile: Din momentul în care uraniul este extras, apar deșeurile radioactive. Până în prezent, nu a fost identificată nicio metodă sigură sau lipsită de riscuri pentru stocarea deșeurilor înalt radioactive, mare parte din ele rezultând în urma operării reactoarelor nucleare. Aceste deșeuri rămân active radiologic mii, sute de mii, până la miliarde de ani, în funcție de tipul acestora, timp în care prezintă pericolul contaminării.

Proliferarea armelor: Deţinerea armelor nucleare de către Statele Unite, Rusia, Franţa, Marea Britanie şi China a încurajat proliferarea tehnologiei şi a materialelor nucleare. Orice stat care posedă capacităţi nucleare, are şi mijloacele prin care poate obţine materialul nuclear necesar pentru crearea armelor nucleare. Ȋn fond, acest lucru înseamnă că 44 de state cu putere nucleară pot deveni 44 de state cu arme nucleare. Multe naţiuni care dezvoltă programe de energie nucleară comercială şi-au început cercetarea având în vedere două obiective – generarea de electricitate şi opţiunea de a crea arme nucleare. De asemenea, programele nucleare bazate pe reprocesarea plutoniului din combustibil consumat a crescut în mod dramatic riscul proliferării în sensul creării de mai mult plutoniu, ceea ce înseamnă mai multe deşeuri nucleare şi deci, mai mult material disponibil pentru crearea de bombe.

Planeta are nevoie urgent de un nou model energetic care să ne îndepărteze de încălzirea globală și schimbările climatice. Soluţiile pentru a-l obţine sunt închiderea treptată a reactoarelor nucleare și dezvoltarea modaltăților de obținere a energiei din surse regenerabile, care nu prezintă pericole, în general nu necesită combustibil – în afară de cel oferit de către natură în mod inerent și direct - , nu generează deșeuri semnificative și au timpi și costuri de construcție și intretinere semnificativ mai mici.

Cele mai recente actualizări

 

Document divulgat presei: Comisia Europeană ar putea aproba subvenții din bani...

Articol principal | octombrie 1, 2014 la 17:38

Potrivit unui document divulgat presei, Comisia Europeană ar putea acorda finanțări uriașe, fără precedent, din bani publici pentru construirea de reactoare nucleare la Hinkley Point, în Marea Britanie.

Vești proaste pentru energia nucleară

Articol principal | septembrie 2, 2014 la 13:14

Din 1996 până în 2013, procentul de energie nucleară generat în lume a scăzut constant de la 17,6% (maximul istoric) la 10,8%.

Fukushima își propune să folosească 100% energie verde până în 2040

Articol principal | februarie 4, 2014 la 16:52

Provincia japoneză Fukushima și-a luat angajamentul de a trece la energie regenerabilă în proporție de 100% până în 2040, transformând astfel dezastrul nuclear din 2011 într-o oportunitate de a face față schimbărilor climatice.

Despre cea mai periculoasă și costisitoare modalitate de a fierbe apa

Articol principal | noiembrie 22, 2013 la 17:19

În România, energia electrică este produsă din arderea cărbunelui, a gazului, din hidrocentrale, dintr-o serie de surse regenerabile şi prin centrala nucleară de la Cernavodă. Aici avem o problemă.

Scurgerile de apă contaminată continuă la Fukushima

Articol principal | august 16, 2013 la 15:23

Guvernul Japoniei trebuie să explice urgent cum are de gând să își asume responsabilitatea pentru scurgerile de apă contaminată de la centrala nucleară Fukushima și să solicite ajutor internațional pentru a redacta un plan de acțiune clar pentru...

1 - 5 din 52 rezultatelor.

Subiecte
  • <a href="/romania/ro/System-templates/rezultate-cautare/?topic=Nuclear" rel="nofollow" title=