Acțiune Greenpeace pentru stoparea programului nuclear

Comunicat de presă - iulie 3, 2012
Un grup de activiști Greenpeace a manifestat astăzi, 4 iulie, la Ministerul Economiei, pentru anularea proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Aceștia au adus la minister mai multe containere cu semnul radioactivității, ilustrând pericolul asociat energiei nucleare.

4 iulie, București - Un grup de activiști Greenpeace a manifestat astăzi, 4 iulie, la Ministerul Economiei, pentru anularea proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Aceștia au adus la minister mai multe containere cu semnul radioactivității, ilustrând pericolul asociat energiei nucleare.

Poliția a intervenit, oprind protestul. Toți activiștii au fost luați în arest. În jurul orei 14:00 au fost eliberați.

 

Actuala strategie energetică, aflată în proces de revizuire la Ministerul Economiei, promovează în continuare energia nucleară, ignorând riscurile asociate acesteia.  Greenpeace le solicită celor care rescriu strategia energetică să recunoască lipsa de fezabilitate a proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și să propună, pentru înlocuirea acestuia, soluții viabile de integrare a resurselor regenerabile în sistemul energetic național.” declară Ionuț Cepraga, Coordonator de campanii în cadrul Greenpeace.

În momentul de față, Guvernul are în plan continuarea construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, începută la mijlocul anilor ’80 și abandonată câțiva ani mai târziu. Mai mulți investitori europeni au părăsit proiectul de la Cernavodă[1], unii dintre aceștia orientându-se către investiții în energie din surse regenerabile în România[2], însă Guvernul român intenționează să dezvolte energia nucleară în continuare.

Recent, guvernul a decis deschiderea unei noi exploatări de uraniu[3] în zona Carpaților Orientali, în vecinătatea localităților Ceahlău și Grințieș, din jud. Neamț și a localităților Corbu și Tulgheș, jud. Harghita. În acest fel, România va găzdui un nou perimetru de risc radiologic, similar celui de la Ștei, Bihor, de unde au fost furate mai multe bare de minereu[4].

 „Fără să li se fi cerut acordul și fără să știe, oamenii de rând sunt cei care suportă cea mai mare parte a asigurării de risc nuclear[5] și nu operatorul centralei nucleare, cum ar fi normal. În mod similar, costurile pentru dezafectarea reactoarelor nucleare, împreună cu acelea pentru stocarea pe termen lung a deșeurilor radioactive, sunt suportate, indirect, tot de către populație. Energia nucleară ieftină este un mit, o minciună.” adaugă Ionuț Cepraga.

Conform normelor europene[6], alegerea strategiei energetice naționale trebuie să aibă la bază un proces prin care publicul și societatea civilă sunt chemate la consultări în cadrul cărora sunt supuse discuțiilor mai multor scenarii energetice, asociate unor mixuri de tehnologie. În cazul României acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care Greenpeace a apelat atât la instanțele de judecată[7] din România, cât și la Comitetul Internațional de la Aarhus pentru a obține anularea strategiei energetice actuale, bazată pe combustibili fosili și pe tehnologii nucleare. În acest fel, organizația a solicitat statului român reluarea procedurii pentru stabilirea strategiei energetice, de această dată cu parcurgerea tuturor pașilor ce se impun.

Amenințarea producerii unui accident nuclear cu urmări ireversibile, lipsa unei soluții viabile pentru stocarea definitivă a deșeurilor radioactive, costurile uriașe pentru construirea, apoi pentru dezafectarea reactoarelor, diluarea responsabilității în caz de accident, sunt doar câteva dintre motivele pentru care energia nucleară nu mai corespunde cerințelor actuale de dezvoltare.


Note:

[1] Investitorii CEZ, GDF, RWE și Iberdrola s-au retras de la finanțarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Dintre investitorii străini, au rămas loiali proiectului doar ENEL și Arcelor Mittal, cu 9.15%, respectiv 6.2% din acțiuni.

[2] Grupurile CEZ și Iberdrola au deja în derulare în România proiecte pentru producerea energiei eoliene de 600 Mw/h, respectiv 1500 Mw/h.

[5] Conform Legii 703/2001, răspunderea firmei Nuclearelectrica în cazul unui dezastru nuclear este limitată la valoarea de 300 de milioane de drepturi speciale de tragere (aprox. 361 milioane de euro). Ca ordin de mărime, dezastrul de la Fukushima a cauzat pagube estimate la peste 250 miliarde de dolari. Legea mai menționează că dacă un accident nuclear la Cernavodă ar avea drept cauză un război, un război civil, ori acte de terorism, Nuclearelectrica nu va mai fi responsabilă pentru plata de despăgubiri către populația afectată.

[6] Directiva Parlamentului European și a Consiliului, 2001/42/EC din 27.06.2001, transpusă în legislația românească prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.

[7] Dosar 10543/2/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție

 

Subiecte