În ceea ce privește reacția RNP Romsilva, Greenpeace România nu a contestat existența actelor și avizelor necesare conform legii pentru exploatare – deoarece oricum nu avem acces la majoritatea lor – ci am semnalat că situația scriptică nu se potrivește cu realitatea din teren.
În urma procesului intern al RNP Romsilva de evaluare a tuturor suprafețelor incluse în studiul Pin-Matra conform OM 3397 / 2012, aprecierea respectării criteriilor și indicatorilor se face la nivel de trup de pădure, și nu la nivel de unitate amenajistică. Ca atare, criteriul de naturalitate (lipsa intervențiilor silviculturale în ultimii 30 de ani, indicatorul 1.4.) trebuie aplicat trupului de pădure potențial și nu unității amenajistice (parcelei), mai ales în contextul în care harta parcelară poate fi ulterior reconfigurată. În cazul pădurii Bratocea, intervențiile au avut loc periferic și bine localizat, astfel că marea parte a celor 20 de hectare ale unității amenajistice în cauză corespund criteriilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine, iar împreună cu unități amenajistice adiacente se poate forma un trup de pădure compact, de minimum 30 de hectare.
Suplimentar acestui aspect, exploatarea din pădurea Bratocea este realizată ilegal și pentru că sunt încălcate dispozițiile art. 13 lit. u) și v) din Ordinul 1540/2011, aspect pe care l-am adus la cunoștința autorităților competente, în vederea aplicării sancțiunilor corespunzătoare, potrivit art. 32 din același ordin menționat anterior.
Mai jos, punctual, răspunsurile noastre, în ordinea revendicărilor Greenpeace România și a reacției Ministerului Apelor și Pădurilor la acestea.
1. MAP: ”Referitor la subiectul acțiunii de protest, ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană a solicitat Gărzii Forestiere Ploiești o informare asupra situației de fapt, iar conform răspunsului primit, suprafața în cauză nu îndeplinea criteriile tehnice și legale pentru a fi considerată pădure virgină sau cvasivirgină.”
Greenpeace România: Știm că există aviz de la Garda Forestieră Ploiești, dar ceea ce noi cerem este să se (re)evalueze suprafața pădurii, deoarece intervențiile silviculturale au fost restrânse și cantonate în zona accesibilă, astfel că unitatea amenajistică nu a fost afectată pe întreaga suprafață de 20 de hectare. Suplimentar, trebuie să se țină cont și de unitățile amenajistice adiacente pentru formarea unui trup compact de pădure care să fie ulterior inclusă în Catalog. Orice altă modalitate de evaluare contravine atât dispozițiilor cuprinse în Ordinul 3397/2012, dispozițiilor art. 26 din Legea 46/2008, cât și scopului final avut în vedere prin aceste acte normative: conservarea efectivă a pădurilor virgine și cvasi-virgine.
2. MAP: Ministerul Apelor și Pădurilor este în plin proces de identificare a suprafețelor forestiere care corespund din punct de vedere al normelor tehnice, pentru includerea lor în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România. Punerea sub protecție și conservarea pădurilor virgine și cvasivirgine din România reprezintă o prioritate pentru Ministerul Apelor și Pădurilor. Odată introduse în Catalog, suprafețele de pădure beneficiază de protecție maximă. Până în prezent, au fost incluse în Catalog aproximativ 18.300 de hectare de pădure. Precizăm că orice entitate (instituție publică, instituție de învățământ, organizație neguvernamentală etc.) poate contribui la procesul de identificare a pădurilor virgine, prin realizarea de studii care să ateste îndeplinirea criteriilor și indicatorilor. În vederea intensificării acestui proces, Ministerul Apelor și Pădurilor va accesa, prin încheierea unui contract de finanțare cu Administrația Fondului pentru Mediu, sumele de care poate dispune conform Hotărârii Guvernului nr. 517/2017, publicată în M.O. în data de 26 iulie 2017, pentru a demara procedura de achiziție a serviciilor de elaborare a studiului care va avea drept finalitate identificarea și includerea pădurilor virgine și cvasivirgine din România în Catalogul național.
Greenpeace România: Ne bucurăm și așteptăm ca elaborarea caietului de sarcini să se facă transparent și prin consultare publică. De asemenea, suntem interesați de un calendar al acțiunilor, mai ales în contextul în care, din neglijență sau dezinteres, riscăm să pierdem în continuare păduri cu privire la care există obligația includerii în Catalog.
3. MAP: Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România este publicat pe site-ul Ministerului Apelor și Pădurilor. http://apepaduri.gov.ro/paduri/
Greenpeace România: Apreciem că, până la urmă, a fost publicat Catalogul – chiar dacă foarte recent și fără ca MAP să fi răspuns anterior solicitării noastre în acest sens. Considerăm că pentru transparență ar trebui ca acesta să conțină hărțile trupurilor de pădure și nu doar puncte GPS (multe dintre ele incorecte) și că trebuie publicată evidența studiilor depuse la Minister pentru avizarea în cadrul Comisiei tehnice de avizare în silvicultură.
4. MAP: După cum reprezentanții Greenpeace au fost informați în repetate rânduri, reamintim că toate suprafețele de fond forestier sunt protejate de legislația în vigoare (OM 3397/2012), orice exploatare forestieră fiind interzisă în aceste păduri fără avizul Gărzii Forestiere pe raza căreia se află. Avizul este necesar deoarece unele suprafețe de fond forestier indicate anii trecuți ca posibile păduri virgine sau cvasivirgine nu respectă criteriile și indicatorii pentru a fi declarate în aceste categorii.
Greenpeace România: Ne-am luptat pentru ca suprafețele inventariate în cadrul proiectului Pin-Matra și altele care ar putea corespunde criteriilor și indicatorilor din OM 3397/2012 să facă obiectul unor reglementări stricte, care să prevină degradarea lor. Considerăm însă că moratoriul trebuie impus prin emiterea avizului de către Garda Forestiera doar după verificarea în teren, similar aceleia care se face pentru fiecare pădure propusă pentru includerea în Catalog prin studii de identificare. Altfel, se permite ca, din neglijență, dezinteres sau prin date scriptice eronate, să se emită avize pozitive pentru păduri care corespund criteriilor și indicatorilor OM 3397/2012, ca în cazul pădurii Bratocea.
5. MAP: Reprezentanții Greenpeace știu foarte bine că pădurile de fag (făgetele) introduse în patrimoniul UNESCO reprezintă suprafețe de pădure care nu au legătură cu cele virgine și cvasivirgine, ele fiind protejate din cu totul alte considerente și nu îndeplinesc criteriile de includere în Catalogul național, conform legislației în vigoare. Precizăm că toate aceste suprafețe de pădure beneficiază deja de protecție, ele situându-se pe suprafața parcurilor naționale sau a altor arii naturale protejate.
Greenpeace România: Din contră, însuși numele sitului de patrimoniu (adică obiectul protecției): "Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany" (Păduri primare de fag din Carpați și păduri seculare de fag din Germania) enunță faptul că avem de-a face cu păduri virgine de fag. Cu alte cuvinte, se urmărește protejarea acestor ecosisteme intacte emblematice pentru Europa, criteriul principal fiind caracterul virgin / primar al acestora.
Suntem foarte curioși să aflăm de la MAP care dispoziții legale ori aspecte de ordin tehnic împiedică includerea acestor suprafețe în Catalog, cu atât mai mult cu cât, în documentul de prezentare a Catalogului (care nu se regăsește momentan pe web-site-ul oficial al MAP), autoritatea responsabilă ne anunță că pentru faza a II-a de completare a Catalogului sunt considerate ”păduri incluse în siturile nominalizate de România pentru a fi înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO;”. Considerăm că, potrivit legii în vigoare, Ministerul Apelor și Pădurilor are obligația includerii acestor păduri în Catalog și că existența unui document distinct care oferă protecție pădurilor de fag nu este în măsură să creeze o derogare de la această obligație a MAP.