Greenpeace a protestat astăzi în București împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Activiști Greenpeace din România, Ungaria, Austria, Slovacia, Germania și Italia au ocupat biroul Ministrului Mediului, László Borbély, solicitându-i să nu acorde avizul de mediu pentru proiectul minier de la Roșia Montană.
În paralel, în mai multe capitale europene – Budapesta, Viena, Bratislava, Ljubljana, Sofia și Varșovia au protestat la ambasadele române și au înmânat ambasadorilor României o scrisoare cu solicitările organizației.
11 activiști, dintre care doi români, s-au legat cu lanțurile de biroul ministrului și i-au solicitat să nu avizeze proiectul minier.
Pe 30 ianuarie 2000, barajul unui iaz de decantare a cedat. Iazul aparținea unei mine de aur de lângă Baia Mare, și conținea apă contaminată cu cianură. 100.000 de metri cubi de apă contaminată s-au scurs și în următoarele zile au poluat zona, apoi au ajuns în râul Someș, iar apoi în Tisa. La scurt timp apa otrăvită a ajuns și în Dunăre, provocând unul din cele mai grave accidente ecologice din Europa. Poluarea a ucis mari cantități de pește în România, Ungaria și Serbia. Gergely Simon, expert în substanțe toxice în cadrul Greenpeace Europa Centrală și de Est, a declarat: „Este în interesul comun al întregii regiuni ca astfel de catastrofe să fie evitate pe viitor, de aceea, mineritul cu cianură ar trebui interzis în Europa, așa cum a fost propus în Parlamentul European în rezoluția din mai 2010.” Republica Cehă, Ungaria și Germania au interzis deja mineritul cu cianură.
În prezent, o companie româno-canadiană, Roșia Montană Gold Corporation, plănuiește să deschidă o uriașă mină de aur folosind cianura în tehnologia de extracție, în apropiere de Roșia Montană, o localitate din Transilvania. Un sat, patru dealuri, biserici și cimitire, împreună cu întreg centrul istoric și ruinele cetății Alburnus Maior și vestigiile romane ar urma să fie dizolvate în cianură în decurs de 15-17 ani.
215 de milioane de tone de minereu ar urma să fie procesate de mai multe sute de tone de cianură. Ca produs rezidual al exploatării, 215 milioane de tone de nămol toxic vor fi generate și stocate într-o vale protejată de un baraj înalt de 185 de metri. Iazul de decantare ar acoperi aproximativ 200 de hectare, însă proiectul nu cuprinde nici un plan pentru izolarea acestuia la bază. Acest lucru înseamnă că nămolul toxic va polua nu doar aerul, ci și apele subterane și de suprafață.
„Mai mult, după exploatarea minieră care va dura 16 ani în Roșia Montană, România va rămâne doar cu un dezastru ecologic, valori culturale inestimabile distruse și un iaz de sute de hectare de steril contaminat cu cianură”, a adăugat Irina Bandrabur, ofițer de presă al Greenpeace România. În consecință, generațiile viitoare ar urma să poarte această povară timp de decenii de-acum înainte. Deșeurile toxice care rezultă din exploatare vor reprezenta o amenințare pentru mediul înconjurător timp de secole. De asemenea, impactul inundațiilor este greu de estimat. Nimeni nu poate estima cu precizie efectele unei furtuni torențiale în contextul în care efectele schimbărilor climatice se fac deja simțite.
Mai mulți oameni de știință susțin că proiectul va afecta mediul și va distruge patrimoniul cultural unic. De asemenea, Academia Română se opune proiectului. Mineritul pe bază de cianură nu se poate desfășura în condiții de siguranță deplină. Greenpeace solicită Ministrului Mediului, László Borbély, să nu avizeze proiectul minier al RMGC iar Guvernul României să interzică mineritul cu cianură în România.
Mii de cetățeni români și unguri au trimis deja scrisori șefilor partidului UDMR, Hunor Kelemen și Ministrului László Borbély pentru a le reaminti că în agenda lor electorală din 2008 au promis să ia măsuri împotriva mineritului cu cianură. Pagina web de unde poate fi trimisă această scrisoare este www.greenpeace.ro/rosiamontana, pentru varianta în română, iar cea în maghiară este: www.greenpeace.hu/verespatak .