Ce facem în campania de energie și schimbări climatice?
Schimbările climatice reprezintă cea mai mare ameninţare asupra mediului înconjurător cu care se confruntă omenirea. Împreună, producerea de energie electrică și termică și sectorul transportului sunt responsabile de peste 80% din gazele cu efect de seră emise pe continentul nostru. Cantitativ, Europa este depășită doar de China și Statele Unite în privința emisiilor. În acest context, politicile de energie și cele care urmăresc combaterea schimbărilor climatice sunt strâns legate, ceea ce constituie de altfel și un element central al campaniei noastre.
Greenpeace militează pentru instituirea unui model energetic durabil - o revoluţie energetică în măsură să reducă emisiile de CO2 pentru a preveni efectele schimbărilor climatice. Pentru aceasta este necesară o tranziție cât mai accelerată dinspre sursele poluatoare de energie – cele bazate pe combustibili fosili - către cele curate și durabile, provenite din surse regenerabile.
Concret, campania Greenpeace România de energie și schimbări climatice se dezvoltă în următoarele direcții:
1. Susținerea energiei din surse regenerabile
11 noiembrie 2015
Instalare panouri fotovoltaice la Școala Gimnazială nr. 1 din Rovinari, județul Gorj, Romania ©Cristi Grecu/ Greenpeace
Conform unui studiu Greenpeace, până în 2050 România își va putea acoperi 84% din necesarul energetic din surse regenerabile, cu tehnologia existentă în prezent. Vorbim despre energie eoliană, fotovoltaică, geotermală și din biomasă.
Greenpeace România susține, dezvoltă și implementează proiectele care au la bază energia provenind din surse regenerabile. În acest sens, în 2015, am coordonat două proiecte:
Generarea distribuită (DG - Distributed Generation) şi Sursele de Energie Regenerabile (RES - Renewable Energy Sources) sunt considerate a avea un rol important în creşterea securităţii energetice prin reducerea dependenţei de combustibilii fosili importaţi şi în reducerea gazelor cu efect de seră.
Viabilitatea DG şi RES depinde, în mare măsură, de deciziile politice ale EU şi naţionale. Un curs politic stabil privind măsurile stimulative este necesar pentru a încuraja investițiile în capacităţi de generare distribuită din sursele de energie regenerabile.
2. Oprirea dezvoltării de noi termocentrale poluante și a extinderii carierelor existente
Termocentralele bazate pe arderea cărbunelui sunt responsabile de o treime din emisiile de dioxid de carbon la nivel global. Impactul pe care acestea le au asupra sănătății umane și a mediului înconjurător arată că nu pot reprezenta o soluție pentru asigurarea necesarului energetic al planetei.
-
Greenpeace România s-a implicat direct în oprirea construirii termocentralei Enel, de 800 MW, la Galați, pe malul Dunării, ce urma să folosească drept combustibil huilă importată din Ucraina, pe durata a 40 de ani. În campania sa, Greenpeace România a publicat în 2012 un raport ce prezenta costurile ascunse ale acestui proiect.
-
Complexul Energetic Oltenia, în parteneriat cu compania China Huadian Engineering, intenționează să construiască la Rovinari un grup energetic nou, de 600 MW, care ar urma să funcționeze pe bază de lignit. Greenpeace consideră că acest proiect este periculos pentru mediu, pentru sănătatea locuitorilor din zonă și nu numai și pentru economie și că o asemenea investiție nu își mai are locul în România secolului XXI.
-
În același timp, subliniem necesitatea dezvoltării și implementării urgente a unor planuri de dezvoltare alternativă a zonelor carbonifere. Autoritățile locale și centrale trebuie să ofere întregii regiuni miniere un plan pentru depășirea principalei probleme economice din zonă – caracterul monoindustrial al zonei, dependentă de cărbune. Pentru reorientarea economică a zonei și eliberarea acesteia de sub dominația cărbunelui este necesară voință politică, precum și o viziune clară a nevoii de reorientare a sistemului energetic către surse curate.
3. Energia nucleară nu este o opțiune viabilă pentru viitor
Extinderea complexului energetic nuclear de la Cernavodă, cu două noi reactoare (3 și 4) printr-o investiție chineză, ar reprezenta un punct de cotitură în privinţa investiţiilor străine în sectorul energetic românesc. Proiectul a început în anii ‘80 şi includea iniţial cinci reactoare canadiene de tip CANDU 6. După 1989, construirea reactoarelor 3 şi 4 a stagnat, acestea rămânând ridicate parţial până în zilele noastre. Reactorul 1 a fost pus în funcţiune în 1996, iar reactorul 2 în anul 2007, după 23 de ani de lucrări. Acesta este un proiect învechit şi periculos, ce nu îşi are locul în Europa modernă. Acest tip de reactoare este deja interzis în Franţa şi Germania, din motive legate de siguranţă.
18 noiembrie 2015
Protest impotriva energiei nucleare în București, Romania ©Greenpeace
De-a lungul timpului au existat numeroase probleme tehnice la nivelul centralelor nucleare. Cel mai recent accident nuclear sever, cel de la Fukushima, este încă un exemplu că omenirea nu poate gestiona riscurile pe care le presupune această tehnologie. Niciunul dintre cele peste 400 de reactoare nucleare din lume nu este imun la erori umane, dezastre naturale sau alte incidente serioase care ar putea provoca un accident. Milioane de oameni care trăiesc în apropierea reactoarelor nucleare sunt supuși riscului. Soluții durabile pentru depozitarea deșeurilor nucleare nu există, iar inflexibilitatea energiei nucleare nu reprezintă o soluție pentru un mix energetic de viitor.
Pentru Greenpeace, singura cale prin care putem preveni accidentele nucleare este închiderea treptată a reactoarelor nucleare și înlocuirea acestora cu surse regenerabile de energie, în paralel cu implementarea măsurilor de eficiență energetică.