13 capitole din textul TTIP obținute de Greenpeace Olanda. O primă concluzie: negocierile TTIP nu mai pot continua fără un proces transparent de consultări publice!

Articol principal - mai 2, 2016
Greenpeace Olanda a obținut o parte din textul negocierilor dintre UE și SUA privind parteneriatul transantlantic pentru comerț și investiții (TTIP) și a demarat analizarea documentelor.

Cele treisprezece capitole, reprezentând aproximativ 50% din textul integral al negocierilor, au fost obținute cu condiția protejării anonimatului sursei. Cele 13 capitole sunt publice și pot fi parcurse aici. Materialul a fost de asemenea prezentat rețelei de investigații aparținând publicației germane Suddeutsche Zeitung.

O primă analiză a documentelor confirmă îngrijorările societății civile cu privire la riscurile privind standardele de mediu și de sănătate. Un alt motiv de îngrijorare confirmat se referă la intențiile de deturnare a proceselor legislative în favoarea corporațiilor și a forțelor de lobby aferente acestora.

În urma studierii documentelor, Greenpeace Olanda susține că negocierile TTIP în forma actuală trebuie oprite pentru a face loc unui proces transparent de consultare publică.

„Aceste documente arată clar că scara și scopul acordului cetățenilor statelor Unite și ai Uniunii Europene li se cere să facă în schimbul profiturilor companiilor. E timpul ca negocierile să se oprească și să înceapă dezbaterile.

Ar trebui să putem acționa atunci când avem motive serioase să credem că sănătatea și bunăstarea noastră este supusă riscului, sau trebuie să așteptăm până când răul a fost făcut?

Guvernele noastre au fost serioase la Paris când au spus că vor face tot ce este nevoie pentru a proteja planeta și a menține schimbarea climatică sub 1,5 grade?

Protecția mediului nu ar trebui să fie văzută ca o barieră în calea comerțului, ci ca o pavăză pentru sănătatea noastră și a generațiilor viitoare.

Facem un apel către cetățeni, către societatea civilă și către întreprinderi să se implice deschis și fără frică în această dezbatere. Solicităm negociatorilor să facă publice cel mai recent și mai complet text pentru a facilita această discuție și solicităm ca negocierile să fie oprite până când aceste întrebări și poate multe altele vor fi primit răspuns, până când ne putem angaja complet într-o dezbatere despre standardele de care noi și planeta noastră avem nevoie” - Sylvia Borren, Director Executiv Greenpeace Olanda.

Ce documente au fost publicate?

Documentele pe care le-a publicat Greenpeace Olanda înseamnă aproximativ jumătate din textele-draft din aprilie 2016 încoace, înainte de începerea celei de-a 13-a rundă de negocieri cu privire la TTIP, între UE și Statele Unite (New York, 25-29 aprilie 2016). Din câte știm, documentul final va avea între 25 și 30 de capitole și multe anexe extensive. Comisia Uniunii Europene a publicat un sumar în care scrie că acum există doar 17 texte dinale. Acest lucru înseamnă că documentele publicate de Greenpeace Olanda înseamnă trei sferturi din aceste texte consolidate existente. [1]

Textele consolidate sunt acelea unde pozițiile UE și SUa asupra problematicilor sunt afișate una lângă cealaltă. Acest pas în procesul de negociere ne permite să vedem aspectele unde UE și SUA sunt aproape de a avea un acord și unde ar mai trebui făcute compromisuri și concesii. Dintre documentele publicate de Greenpeace Olanda, în total 248 de pagini, 13 capitole expun pentru prima oară poziția Statelor Unite.

Cum au fost gestionate documentele?

Documentele pe care le-am primit au fost în mod clar tratate astfel încât să se poată identifica copiile individuale. Înainte de a fi publicate, au fost re-dactilografiate iar componentele de identificare au fost înlăturate. Nu am modificat conținutul documentelor și am păstrat așezarea în pagină. Din acest motiv nu oferim acces către documentele originale.

De unde știți că documentele sunt autentice?

După ce au primit documentele, atât Greenpeace Olanda cât și Rechercheverbund NDR, WDR și Süddeutsche Zeitung, un parteneriat german renumit de cercetare investigativă le-au analizat și le-au comparat cu documente existente. Rechercheverbund, care constă în diferite publicații Germane, a acoperit, printre alte subiecte importante, documentele Snowden și recentele scandaluri legate de emisiile poluante ale Volkswagen.

Care sunt primele concluzii ale documentelor

O primă analiză a documentelor aici

Referitor la protecția mediului și a consumatorului, sunt patru aspecte care reprezintă un motiv serios de îngrijorare:

Aspecte cu vechime în protejarea mediului par să fie abandonate

Nici unul dintre capitolele publicate nu face referire la regula Excepțiilor Generale. Această regulă care este în vigoare de aproape 70 de ani și care face parte din acordul GATT al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) permite națiunilor să reglementeze comerțul „pentru a proteja viața și sănătatea oamenilor, animalelor și plantelor de pe Pământ” sau pentru „conservarea resurselor naturale neregenerabile” [1]. Omisiunea acestei reglementări sugerează că ambele părți creează un regim care plasează profitul mai presus de viața și sănătatea oamenilor, animalelor și plantelor.

[1] Majoritatea dintre acordurile OMC au fost rezultatul Rundei de negocieri din 1986-94 din Uruguay. Unele, inclusiv GATT 1994, au fost revizuirile textelor care existau înainte.

Protejarea climei va fi mai dificilă sub TTIP

Acordul climatic de la Paris clarifică un aspect: trebuie să menținem creșterea temperaturii medii globale sub 1,5 grade Celsius pentru a evita o criză climatică ce ar afecta miliarde de oameni din toată lumea. Comerțul nu ar trebui să fie scutit de acțiunea pentru climă. Cu toate astea, în textele obținute nu fac nicio referire asupra protejării climei. Ba mai rău, scopul măsurilor de atenuare este limitat de prevederile capitolelor despre Cooperare de Reglementare sau Accesul pe Piață pentru Bunuri Industriale. [2] Ca exemplu, aceste propuneri ar exclude reglementarea importului de combustibili cu o mare amprentă de CO2, cum ar fi petrol obținut din Nisipuri Bituminoase.

[2] Nimic din Articolele relevante, 10 (Restricții de Import și Export) și 12 (Licențe de Import și Export) ale Capitolului despre Tratamentul Național și Accesul pe Piață al Bunurilor nu arată că pentru a proteja clima ar fi permise măsuri necesare legate de comerț, drept o restricție de schimb sub GATT Articolul XX (vezi nota de subsol 1)

Principiul precauției este dat uitării

Principiul precauției, păstrat în Tratatul Uniunii Europene [3], nu este menționat în capitolul Cooperării de Reglementare, nici în altul dintre cele 12 capitole obținute. Pe de altă parte, în diverse capitole, SUA cer „o abordare bazată pe riscuri”, care țintește mai degrabă să gestioneze substanțele periculoase în loc să le evite. Această abordare subminează abilitatea reglementatorilor de a lua măsuri preventive, de exemplu în ceea ce privește substanțe controversate, precum substanțele chimice care duc la dereglări hormonale.

[3] Principiul precauției este detaliat în Articolul 191 al Tratatului Funcționării Uniunii Europene (UE). Scopul este asigurarea unui înalt nivel de protejare a mediului prin luarea de decizii preventive în cazul riscurilor”

Crește influența corporațiilor

În timp ce propunerile amenință protejarea mediului și a consumatorilor, marile afaceri obțin ce vor. Corporațiilor li se oferă oportunitatea de a participa la luarea deciziilor și le este garantată intervenția în procesul de luare a deciziilor încă de la stadiile incipiente.

În timp ce societatea civilă a avut foarte puțin acces la negocieri, sunt multe cazuri unde documentele arată că industriei i-a fost garantată o voce privilegiată în cadrul deciziilor importante. [4] Documentele publicate indică faptul că UE nu a fost deschisă cu privire la gradul înalt de influență din partea industriei. Cel mai recent raport al UE [5] are doar o mențiune minoră a contribuției industriei, în timp ce documentele publicate menționează în mod repetat despre nevoia consultărilor ulterioare cu industria și menționează explicit cum a fost colectată contribuția industriei.

[4] ex. “În timp ce SUA a manifestat un interes, s-a grăbit să scoată în evidență că ar fi nevoie de consultarea cu industriei sale în ceea ce privește unele produse” - Capitolul ‘Tactical State of Play’, paragraful 1.1, Agricultură

[5] ‘The Twelfth Round of Negotiations for the Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP)’ 

 

Note

[1] Documentele publicate sunt:

[chapter 1.1.] National Treatment and Market Access for Goods

Acest capitol este despre comerțul de bunuri dintre UE și SUA

 [chapter 1.2.] Agriculture

Acest capitol este despre comerțul cu produse agricole și ilustrează aspectele unde UE și SUA nu cad de acord, precum organismele modificate genetic.

 [chapter 1.3.] Cross-Border Trade in Services

Acest capitol este despre comerțul în sectorul industriei de servicii.

 [chapter 1.4] Electronic Communications

Acest capitol este despre aspecte legate de internet și telecomunicații.

 [chapter 1.5.] Government Procurement

Acest capitol se referă la achiziții din partea entităților guvernamentale din UE și SUA.

 [chapter 1.6.] Annex Government Procurement

Anexa capitolului anterior, cu informații adiționale despre un capitol propus de SUA despre anti-corupție.

 [chapter 1.7.] Customs and Trade and Facilitation

Acest capitol se adresează diferențelor dintre anumite reglementări vamale.

 [chapter 1.8.] EU – US revised tariff offers

Acestea sunt pozițiile cu privire la tarife.

 [chapter 2.1.] Regulatory Cooperation

În acest capitol controversat, UE și SUa își propun să aibă reglementări comune cu privire la produse și servicii, de exemplu referitor la siguranța din alimente și cosmetice.

 [chapter 2.2.] Technical Barriers to Trade

Acest capitol adresează diferențele dintre reglementările UE-SUA și modurile în care acestea afectează comerțul.

 [chapter 2.3.] Sanitary and Phytosanitary Measures

Acest capitol se referă la protejarea sănătății plantelor și animalelor.

 [chapter 3.1.] Competition

Acest capitol se referă la competiția dintre părți.

 [chapter 3.2.] Small and Medium-sized Enterprise

Acest capitol se adresează întreprinderilor mai mici decât corporațiilor multi-naționale.

 [chapter 3.3.] State-owned Enterprise

Acest capitol se referă la întreprinderile naționalizate.

 [chapter 4.] Dispute Settlement

Acest capitol se referă la rezolvarea disputelor dintre UE și SUA.

 [chapter 5.] Tactical State of Play

Nu este destinat accesului public, acest document descrie disputele dintre UE și SUA și arată cât de mult influențează industria privată negocierile TTIP.