Raportul „Justice for People and Planet” cere guvernelor să impună reguli eficiente și obligatorii asupra activităților corporațiilor, pentru a le face răspunzătoare față de oameni și planetă. Raportul arată cum, în loc să impună aceste reguli, guvernele au devenit, voluntare sau nu, activatori ai abuzurilor corporațiilor. Raportul analizează 20 de cazuri specifice în care corporațiile au exploatat legea, taxele și tratatele de investiții, reglementările și o serie de bariere ale justiției pentru a profita, în detrimentul drepturilor omului și mediului.
În raport este prezentat și cazul companiei Gabriel Resources, cu proiectul Roșia Montană.
Din 1997, compania minieră canadiană Gabriel Resursele a făcut presiuni asupra României pentru a permite construcția celei mai mari mine deschise de aur și argint din Europa, proiectul Roșia Montană. Datorită lobby-ului și protestelor puternice ale cetățenilor și organizațiilor locale, naționale și internaționale, proiectul de la Roșia Montană este în prezent în așteptare.
Gabriel Resources dă în judecată România pentru 4,4 miliarde de dolari în cadrul unei proceduri de soluționare a litigiilor dintre investitor și stat (ISDS) din cauza presupusei nereușite a României de a emite permisele necesare pentru a opera mina de aur și argint în situl istoric Roșia Montană. Cazul arată cum companiile au acces la un sistem juridic prietenos prin care pot ocoli instanțele naționale și să acționeze în judecată guverne pentru miliarde din banii contribuabililor ca sa compenseze masurile de interes public.
Nu numai că există o absență a responsabilității statului de origine, dar fostul ambasador al Canadei în România a lucrat apoi pentru companie ca lobbyist alături de alți câțiva reprezentanți guvernamentali care au susținut activ deschiderea minei.
„În Davos, elita globală va discuta „crearea unui viitor comun într-o lume fracturată”, dar adevărata agendă a companiilor rămâne una în care puterea corporațiilor se extinde și profită, în detrimentul cetățenilor și mediului. Dacă vrem să protejăm planeta noastră fragilă, avem nevoie ca în mijlocul guvernanței corporative să existe dreptatea,” - Matthias Wüthrich, Corporate Accountability Campaigner, Greenpeace Elveția.
Raportul documentează, printre altele, cum diferențele dintre standardele legale au făcut ca VW să plătească amenzi de miliarde în Statele Unite, în scandalul dieselgate, dar să scape nepedepsit în Europa [3]; cum Resolute Forest Products și Energy Transfer Partners au folosit procesele SLAPP în încercarea de a-și reduce criticii la tăcere [4]; cum Glencore poluează mediul și afectează clima și folosește instanțele de arbitraj private pentru a pune presiune pe guverne [5]; și cum grupul spaniol ACS a devenit complice la o catastrofă de mediu și socială când s-a alăturat construcției proiectului hidroelectric Renace în Guatemala [6].
Cele 20 de cazuri din raport expun abuzuri ale corporațiilor legate de schimbări climatice, defrișări, poluare, încălcarea drepturilor indigenilor, represiunea împotriva organizațiilor nonguvernamentale de mediu și care apără drepturile omului, evitarea taxelor, corupție, manipulare frauduloasă a dezbaterii publice și altele [7]. 20 dintre companiile numite în raport sunt parteneri sau participanți la Forumul Economic Mondial [8].
Principiile de răspundere corporativă pe care Greenpeace cere să fie adoptate, includ „Tragerea la răspundere a corporațiilor și acelor indivizi care le conduc pentru încălcarea drepturilor omului și drepturilor de mediu care au loc la nivel național sau în străinătate de către companiile pe care le controlează” și „Promovarea unei întreceri pentru a interzice corporațiilor să deruleze în alte state acțiuni care sunt interzise în statele lor de origine din motive de riscuri pentru mediu și drepturile omului”.
“Dacă corporațiilor li s-ar aplica cel mai înalt standard posibil, fie în țara de origine sau în străinătate, am începe drumul spre vindecare. Și dacă directorii de companii ar risca amenzi sau închisoare pentru abuzurile subsidiarelor și a subcontractorilor lor, tragerea la răspundere a corporațiilor ar deveni realitate și nu mit. ” - Shira Stanton, Senior Political Strategist, Greenpeace International.
Greenpeace sprijină lansarea cu publicarea filmului scurt de comedie ‘It’s not Business, it’s personal’, produs de Don’t Panic! London, care imaginează ce s-ar întâmpla dacă o persoană fizică ar primi privilegiile extinse acordate corporațiilor [9].
Note
[1] Activitatea este sprijinită de acțiuni în Elveția, Mexic și Italia și face parte din campania Fight Inequality Alliance’s Messages #fightinequality
[2] Rezumatul raportului: „Justice for People and Planet : Ending the age of corporate capture, collusion and impunity”
http://www.greenpeace.org/international/Global/international/publications/other/2018/Justice-Report-Exec-Summary.pdf
Raportul complet: „Justice for People and Planet : Ending the age of corporate capture, collusion and impunity”
http://www.greenpeace.org/international/Global/international/publications/other/2018/Justice-for-people-and-planet.pdf
[3] Cazul VW
http://www.greenpeace.org/international/Global/international/publications/other/2018/Cases/VW.pdf
[4] Cazul Energy Transfer Partners:
http://www.greenpeace.org/international/Global/international/publications/other/2018/Cases/ETP.pdf
Cazul Resolute Forest Products :
http://www.greenpeace.org/international/Global/international/publications/other/2018/Cases/Resolute-Forest-Products.pdf
[5] Cazul Glencore:
http://www.greenpeace.org/international/Global/international/publications/other/2018/Cases/Glencore.pdf
[6] Cazul ACS: http://www.greenpeace.org/international/Global/international/publications/other/2018/Cases/ACS-Group.pdf
[7] Corporațiile analizate în studiile de caz sunt ACS Group (Grupo Cobra), The Carbon Majors (47 companies), Chevron, DowDuPont, Energy Transfer Partners, Exxon, Gabriel Resources, Glencore, Grupo Bimbo, Halcyon Agri (Sudcam), ICIG (Miteni), Keskinoğlu, Monsanto, Nestlé, Novartis (Sandoz), Resolute Forest Products, Rosatom, Schörghuber group (Ventisqueros), Total, Trafigura, și VW
[8] Următoarele corporații sunt numite în raport și sunt și parteneri oficiali sau participanți la WEF: Chevron, Dow Chemical Company (DowDuPont), Glencore, Monsanto, Nestlé, Novartis, Total, Trafigura, Volkswagen VW, BP, Eni, LUKOIL, Shell, Suncor, ArcelorMittal, Barclays, Citi, Facebook, Google, JPMorgan Chase & Co.
[9] It’s not business, it’s just personal, vezi pe www.greenpeace.org/justice