În perioada 7 – 18 Noiembrie, în Maroc, a avut loc COP22, unde câteva sute de oameni – de la ministrul marocan al mediului până la activiști de bază care luptă pentru a menține combustibilii fosili în pământ – s-au unit în jurul unui banner imens al cărui mesaj a fost #WeWillMoveAhead
S-a ajuns la semnarea acestui acord în urma unei adevărate mișcări globale, mișcare la care au participat atât lideri locali inovatori, întreprinzători vizionari și corporații, dar și oameni obișnuiți care au pus presiune asupra guvernelor și au cerut dreptul la aer și mediu curat.
Acordul de la Paris este unul istoric nu doar pentru că a fost rapid ratificat, ci și datorită gradului de cooperare internațională și a ambiției sale de a face față celei mai mari crize cu care se confruntă planeta, într-un mod transparent și măsurabil.
Acordul include obiective pe termen lung pentru a scădea treptat emisiile globale de dioxid de carbon până la zero, pentru a transfera fonduri, pentru a pune în aplicare și a consolida planuri naționale de acțiune care includ extinderea surselor de energie regenerabilă, stabilirea unei taxe pe carbon, reglementarea sectoarelor majore și consolidarea capacității de rezistență la impactul schimbărilor climatice.
Aproximativ 2.300 de oameni s-au adunat anul trecut la Global Climate March în São Paulo. Printre numeroasele cerințe ale cetățenilor s-au regăsit și accesul la surse de energie regenerabile 100%, acces garantat la rețeaua de apă publică și oprirea defrișărilor.
Această transformare radicală a venit ca o urmare firească a unei mișcări globale, iar ceea ce a s-a întâmplat la Paris a fost o consecință a acestui impuls, care ar trebui să se intensifice pentru ca o schimbare remarcabilă să aibă într-adevăr loc.
Această transformare este inevitabilă, nu mai este doar ideea unui grup de oameni de știință sau activiști de mediu, ci a unor oameni care provin din medii diferite și care sunt gata să lucreze împreună pentru a înclina balanța în direcția bună.
În sectorul financiar, Allianz, Axa, Fondul Norvegian de Pensii au înțeles asta și acum renunță la cărbune.
În Statele Unite, Comisiua pentru Valori Mobiliare și Schimb (SEC) investighează modul în care ExxonMobil își derulează investițiile, într-o lume în care reglementările privind schimbările climatice sunt tot mai numeroase. În funcție de rezultatele acestei anchete, pot exista consecințe importante nu doar pentru Exxon, ci și pentru întreaga industrie a petrolului și gazelor naturale.
În Olanda, Fundația Urgenda, împreună cu 900 de cetățeni, a depus un dosar împotriva guvernului olandez și a câștigat un proces în iunie 2015 care a forțat statul să ia mai multe măsuri împotriva schimbărilor climatice.
Nici Elveția nu se lasă mai prejos: inspirate de Fundația Urgenda, un grup de femei în vârstă au depus o petiție cerând revizuirea judiciară independentă a politicii climatice a statului.
În septembrie 2015, Mișcarea de Reconstrucție din Filipine și Greenpeace Asia de Sud-Est au depus - în numele a 13 organizații și 20 de persoane - o petiție la Comisia Filipineză a Drepturilor Omului care solicită investigarea rolului în care emițătorii majori de carbon provoacă schimbări climatice și creșterea acidității oceanelor. Comisia a fost de acord să preia cazul și a trimis o petiție către 46 emițători de carbon.
Nu doar oamenii folosesc mijloace legale pentru a aduce transformare, ci și guvernele. În Statele Unite, autoritățile investighează dacă companiile de combustibili fosili - inclusiv ExxonMobil - au încălcat legi ce țin de fraudă și înșelăciune, prin subminarea în mod activ a cercetărilor în domeniul schimbărilor climatice, cu toate că au știut despre pericol încă din 1977.
Protest al activiștilor Greenpeace în fiordul de la Ölen aproape de Haugesund, Norvegia. Instalația de foraj petrolier West Alpha, condusă de Exxon Mobil, se pregătește de foraj în condiții extreme în Arctica.
Timpul, însă, nu este de partea noastră și, cu toate că politic și economic ne mișcăm împotriva arderii combustibililor fosili, impactul a decenii de emisii necontrolate își pune amprenta din ce în ce mai vizibil asupra climei.
Temperaturile au bătut recordul în 2016. Oamenii de știință cred că nivelurile de CO2 au trecut definitiv pragul de 400 părți pe milion, comparativ cu 280 ppm în perioada pre-industrială, mult prea mare pentru a evita dezastrele. E clar, nu putem negocia cu atmosfera, așa că singura noastră șansă e să scădem nivelul emisiilor globale.
Din fericire, așa cum am subliniat mai sus, oamenii înțeleg ce se întâmplă și sunt din ce în ce mai activi și plini de inițiative. La Paris, în timpul negocierilor privind clima, oamenii au ieșit pe străzi, atât pentru a pune presiune asupra guvernelor pentru a implementa transformările de care avem nevoie, dar și pentru a-și arăta solidaritatea cu țările pentru care schimbările climatice nu înseamnă profit și pierdere, ci chiar viață și moarte. Țările cele mai expuse riscului sunt cele care au contribuit cel mai puțin la această criză, acesta fiind motivul pentru care o tranziție justă trebuie să facă parte din negocierile viitoare.
Guvernele au îmbrățișat transformarea, au fost de acord s-o accelereze, au ratificat Acordul de la Paris în timp record, iar acum trebuie să-l pună în aplicare și să depășească așteptările.
Așadar, este în desfășurare o transformare profundă și inevitabilă. Greenpeace va continua să conteste mentalitățile și să colaboreze cu cei care lucrează pentru a crea o lume verde și pașnică.
Articolul îi aparține lui Jennifer L Morgan, director executiv al Greenpeace International și a fost publicat pentru prima dată în Huffington Post. Traducerea Raluca Popan, adaptare Simona Rădoi.