Poziția României la summitul climatic de la Paris - 2015

Articol principal - decembrie 3, 2015
În vederea summitul climatic de la Paris 2015, Greenpeace România a transmis către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor un set de recomandări cu privire la poziția țării noastre în cadrul negocierilor.

În apropierea conferinței climatice de la Paris, lumea este pregătită pentru o schimbare. Sprijinul public pentru politici climatice este mai puternic ca oricând; soluțiile din domeniul energiei regenerabile sunt în măsură să ia locul combustibililor fosili, iar investitorii sunt gata să facă acest lucru - de îndată ce apar semnale credibile ale politicilor pe termen scurt și lung.

În acest sens, guvernele au dat atât vești bune cât și vești proaste: mai multe țări ca oricând s-au angajat să ia măsuri pentru a reduce emisiile. Cu toate acestea, acțiunile respective nu sunt suficiente pentru a împiedica încălzirea periculoasă a planetei cu 2° C sau mai mult. De fapt, cu aceste angajamente s-ar depăși obiectivul de 2° C, cu peste 90% certitudine, și ar putea duce la o încălzire a planetei cu 3,5° C [1].

În acest context, Greenpeace România a transmis către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor un set de măsuri pentru a fi susținut de reprezentanții Guvernului României participanți la acest summit:

  • adoptarea unui obiectiv ambițios pe termen lung care să marcheze direcția clară și rapidă către o economie cu zero emisii de CO2 și o tranziție către 100% energie verde din surse regenerabile până la mijlocul secolului;
  • instaurarea unui mecanism credibil pentru implementarea acțiunilor climatice pe termen scurt și
  • stabilirea unui pachet de sprijin adecvat în vederea îndeplinirii obiectivelor comune.

Acordul de la Paris trebuie să traducă obiectivul de limitare a încălzirii globale la 2° C / 1,5° C într-un limbaj pe care investitorii, sectorul privat și factorii de decizie de la toate nivelurile îl pot înțelege și pot acționa în baza lui. În acest spirit, oameni de știință și economiști, directori de companii și ONG-uri fac apel la țările participante să stabilească un obiectiv global pe termen lung de atingere a nivelului zero al emisiilor CO2 până la mijlocul secolului [2]. Un astfel de obiectiv ar fi pe deplin în conformitate cu bugetele de carbon IPCC pentru 2° C / 1,5° C, așa cum se arată în “Fifth Assessment Report” [3]. Ar conta foarte mult pentru factorii de decizie și investitorii de astăzi ca sistemul energetic și infrastructura pe care o vom avea în anul 2050 să înceapă să se construiască acum.

Revizuirea și îmbunătățirea angajamentelor în cicluri de cinci ani

Dacă angajamentele actuale ale țărilor sunt blocate pentru următorii 10-15 ani, obiectivul de 2° C va fi efectiv pierdut. Orice planuri privind recuperarea timpului pierdut după 2030 se bazează pe ipoteze extrem de nerealiste. Prin urmare, guvernele nu trebuie să se blocheze acum la obiectivele pentru 2030 sau 2025, ci este necesar un acord pentru revizuirea și îmbunătățirea obiectivelor în cicluri de cinci ani, ghidat de obiectivul pe termen lung. Ciclurile de revizuire, fără o obligație clară de a consolida obiectivele, nu au demonstrat acțiuni suplimentare în cadrul UNFCCC.

Alinierea pachetului de sprijin cu nevoile reale

Responsabilitățile și măsurile de adaptare vor trebui să fie aliniate cu realitatea cu care ne confruntăm. Țările bogate trebuie să garanteze contribuția anuală promisă de 100 miliarde de dolari pentru țările cu venituri mici si mijlocii, până în 2020, iar post-2020 trebuie stabilite majorări constante ale finanțării, în conformitate cu necesarul. În plus, acordul de la Paris trebuie să stabilească un mecanism robust privind pierderile și daunele, adecvat scopului.

COP 21 trebuie să semnaleze finalul erei combustibililor fosili și să deschidă calea spre un viitor climatic optimist, alimentat în totalitate cu energie curată, din surse regenerabile. În cadrul summitului, România trebuie să ia inițiativa în această direcție prin identificarea numitorul comun cu țări progresiste pe chestiuni climatice, pentru a asigura un acord clar și ambițios la Paris. Numai un astfel de acord va putea să catalizeze o transformare structurală majoră în economie globală.


Note:

[1] Climateactiontracker.org

[2] De exemplu: http://earthstatement.org; "14 High-Profle CEOs Want To Rid The Global Economy Of Carbon Emissions By 2050". ClimateProgress 5.2.2015; poziția CAN-Europe: “Long Term Global Goals for 2050”, iunie 2014.

[3] Raportul “UNEP Emissions Gap”, elaborat pe baza scenariilor IPCC RCP2.6 și a bugetelor de carbon aferente, arată că "pentru a rămâne în limita de 2° C, neutralitatea carbonului la nivel mondial va trebui să fie atinsă cândva între 2055 și 2070". Totuși, aceasta înseamnă o probabilitate de doar 2/3 de a respecta limita de 2° C și o utilizare a așa-numitelor emisii negative pentru a compensa depășirea bugetului de carbon. Cu aceleași ipoteze, neutralitatea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să fie realizată cândva între 2080 și 2100. Dat fiind cât de riscantă este deja încălzirea cu 2° C, și cât de speculative, netestate și contestate sunt emisiile negative, Greenpeace cere părților implicate în procesul de decizie să aplice principiul precauției și să stabilească obiectivul zero emisii de carbon pentru cât mai curând, până în 2050 cel târziu.