Alege orașul și cartierul1
În fiecare zi, fiecare dintre noi respiră între 15.000 și 20.000 de litri de aer – suficient pentru a umple, într-un an, volumul a trei baloane cu aer cald. Un om poate supraviețui mai mult de 30 de zile fără mâncare, în jur de două, trei zile fără apă, însă, fără aer, nu poate trăi mai mult de câteva minute.
Deși din ce în ce mai mulți oameni oferă o atenție sporită alimentației, prin grija cu care aleg mâncarea și apa pe care le consumă, destul de puțini se gândesc și la calitatea aerului pe care îl respiră.
Ce respirăm, ce este în compoziția aerului, cum a ajuns acolo si ce înseamnă asta pentru sănătate? Acestea sunt întrebări foarte importante, pentru că, atunci când aerul devine dăunător pentru respirație, afectează semnificativ viața, așa cum o știm noi, pe Pământ.
Aerul pe care îl respirăm este un amestec de gaze compus în principal din azot (78%) și oxigen (20%), dar și urme de dioxid de carbon, argon, hidrogen, metan, heliu și altele.
Fenomenele naturale și dezastrele (incendii, activitatea vulcanică etc.) au influențat întotdeauna conținutul de praf și alte substanțe nocive în aer. Dar, odată cu dezvoltarea economică de-a lungul ultimelor două secole, activitatea umană se numără printre cele mai importante surse de poluare a aerului. Producția de energie și căldură care utilizează combustibili fosili (cărbune, petrol, gaz), transportul și agricultura sunt printre activitățile cele mai poluante.
Poluarea aerului este o problemă invizibilă. Cu toate acestea, consecințele pentru sănătatea și confortul nostru de zi cu zi sunt grave. O bună calitate a aerului este o condiție prealabilă pentru sănătate și prosperitate. Un aer murdar cauzează disconfort, dificultăți de respirație, tuse și senzație de arsură la ochii. Deteriorarea pe termen lung a calității aerului poate duce, de asemenea, la consecințe mai grave pentru sănătatea noastră, cum ar fi astmul, bolile cardiovasculare, cancer pulmonar, boli legate de sistemul nervos și cel de reproducere. Conform unui studiu realizat în 2016 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), 92% din populația lumii respiră un aer poluat.
În același timp, calitatea aerului din România continuă să fie un motiv de îngrijorare. Agenția Europeană de Mediu a estimat că, în 2013, numeroase decese premature au fost asociate concentrațiilor de particule atmosferice în suspensie, de ozon și oxizi de azot. Acest lucru se datorează și depășirilor standardelor UE privind calitatea aerului.
Toți suntem responsabili de poluarea produsă și doar împreună putem contribui la reducerea emisiilor nocive și la îmbunătățirea calității aerului pe care plămânii noștri îl absorb.