Ne aflăm într-un stadiu critic al călătoriei noastre ca activiști. Ca și mișcare, suntem ținte ușoare și am îndurat toate tipurile de conflicte pe parcurs. Astăzi, ne confruntăm în multe țări cu provocări politice și legale serioase, menite să pedepsească și să descurajeze disidența; menite să aibă un efect de „răcire” a spiritelor. În aceste perioade sunt încurajat foarte mult de cei care refuză să fie supuși sau descurajați. Mă gândesc la Ghandi, a cărui mantra ne menține pe poziție: „Mai întâi, te ignoră. Apoi râd de tine. Apoi se luptă cu tine. Apoi câștigi.”
Astăzi, de Ziua Mondială a Mediului Înconjurător, vreau să iau o pauză pentru a reflecta la poziția noastră ca efort unit și care, în perspectiva mea, este mai puternică decât oricând. Pe ce anume îmi bazez această afirmație, pe care știu că mulți o vor contesta? Evocându-l pe Ghandi, Salvador Dali spunea odată „termometrul succesului este gelozia nemulțumiților.” În ultimele luni, birourile noastre - și angajații – din Coreea, Mexic, Indonezia, Canada și India au fost hărțuiți, atacați și intimidați de autoritățile locale. Ne așteptam la aceste valuri; în domeniul nostru de activitate, suntem chiar condiționați de ele, dar și motivați de ele. Istoria ne-a învățat cel puțin această lecție despre reprimare.
În aprilie anul acesta, în Canada am fost etichetați drept „teroriști” și „susținători ai supremației albe” de ministerul Siguranței Publice, Vic Toews, iar guvernul a promis și mai multe „banderole roșii” și audituri finanțate de contribuabili pentru a intimida organizații ca noi.
În Coreea, în aprilie anul acesta, când am sosit împreună cu Mario Damato, Director Executiv pentru Asia de Est, pentru a ne întâlni cu primarul din Seoul, lui și altor doi colegi le-a fost interzisă intrarea și au fost deportați fără nicio explicație. Munca noastră în Fukushima, de monitorizare independentă a radiațiilor și de opoziție față de extinderea programului nuclear a reprezentat o amenințare atât de puternică încât unii dintre noi au trebuit să fie excluși.
India este o țară care se proclamă cu mândrie ca fiind cea mai mare democrație a lumii, însă Directorul Executiv al Greenpeace India, Samit Aich, ilustrează o imagine în care corporațiile și industria intervin cu regularitate în agenda democratică. Mașinăria de stat s-a mobilizat frecvent împotriva noastră; invitatei noastre din Japonia, Maya Kobiashi, i-a fost anulată viza în luna februarie a acestui an, pentru că a împărtășit din experiența ei din domeniul accidentelor nucleare. Recent, reprezentanți fiscali au venit în inspecție în birourile noastre, pe motive foarte vagi, un act evident de intimidare.
Dacă nivelul opoziției din partea anumitor guverne este un indicator, știu că într-adevăr suntem pe calea cea bună și vom fi din ce în ce mai hotărâți – iar în multe cazuri suntem pe cale să câștigăm.
Adevărul este că avem ce sărbători cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului.
Putem fi motivați și de faptul că societatea civilă se extinde, în ceea ce privește mișcarea de justiție socială și de mediu.
Ziua Mondială a Mediului este o ocazie bună pentru a trage linia și a vedea rezultatele, dar și o ocazie de a te mobiliza și inspira. Sunt mulți oameni care vin cu acea inspirație și iată câțiva de care sunt mândru că îi am alături:
- Activistul Tim DeChristopher: munca lui a fost comparată de media cu cea a Rosei Parks, și, în percepția mea, acest fondator al grupului
Peaceful Uprising este ca un ghid pentru activiștii de pretutindeni. Tim zace într-o închisoare din SUA pentru că s-a opus distrugerii mediului înconjurător în Alaska.
- Paulo Adario, eroul pădurilor: la începutul acestui an, Paulo a avut onoarea de a accepta premiul ONU „Eroul Pădurilor”, și a ocupat titlurile ziarelor din nou, în mai, când a ocupat lanțul ancorei vasului Clipper Hope, în Brazilia. Împreună cu indigenii din Amazonia, Paulo a ajutat să împiedice defrișarea a 1,6 milioane de hectare de pădure tropicală.
- Pearl Pllay: Pearl s-a aliat cu colegii ei, studenți la universitatea din
- · Johannesburg pentru a fi solidari cu muncitorii disponibilizați din universitate. A organizat și a participat la o grevă a foamei care a fost încununată de succes pentru muncitorii respectivi.
- Oamenii pasionați de la 350.org : această organizație relativ tânără este admirată de mulți dintre membrii mișcării noastre, nu doar pentru modul dibace în care mânuiesc spațiul online, dar și pentru cum s-au mobilizat eficient în mediul offline. Grupuri izolate s-au unit și au acționat împotriva conductei Keystone în Washington.
- Rio+20 : în ciuda percepției pesimiste care înconjoară aceste eveniment din luna aceasta, zeci de mii de activiști energici și pasionați vor ajunge în orașul brazilian pentru a lua o poziție pentru viitorul dorit.
Gelozia nemulțumiților este un lucru periculos, care decurge din inabilitatea unora de a împărtăși o viziune a unei relații sustenabile între oameni și planetă. Acesta este viitorul de care avem nevoie, viitorul pe care îl vrem și ACUM MAI MULT CA NICIODATĂ, vom derula campanii pentru un viitor sustenabil și pașnic, în ciuda hărțuirilor autorităților, intimidărilor și persecuțiilor.
Postare pe blog de Kumi Naidoo, Directorul Executiv al Greenpeace International