În România au loc 62 de cazuri de tăieri ilegale de arbori pe zi

Comunicat de presă - octombrie 19, 2015
O nouă analiză despre numărul cazurilor de tăieri ilegale de arbori din România, pentru perioada 2013-2014 arată că au loc 62 de cazuri pe zi. Ritmul pierderii pădurii se menține la 3 hectare pe oră.

Greenpeace Romania a continuat activitatea de monitorizare[1] a situației tăierilor ilegale de arbori, pentru intervalul 2013-2014 și rezultă că au fost înregistrate un total de 45 509 cazuri, ceea ce înseamnă o medie de 62 de cazuri pe zi. 

Noul raport[1] prezintă informații despre cazurile de tăieri ilegale identificate și investigate de autoritățile responsabile. Datele arată o creștere de la 28 de cazuri pe zi în perioada 2009-2011, respectiv 50 de cazuri pe zi la nivelul anului 2012.    

Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie al Greenpeace România: Subliniem faptul că aceste date nu oferă o imagine completă asupra amplorii reale a fenomenului tăierilor ilegale la nivelul întregii țări, de vreme ce rapoartele guvernamentale indică o medie de 8,8 milioane m3 de lemn extras ilegal anual[2], dar investigațiile autorităților competente se referă doar la a 16-a parte din cifra mai sus menționată.

Județele cu cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale înregistrate

Județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeș 5.851 cazuri, (12,85% din totalul cazurilor la nivel național), Bacău 3.538 cazuri, (7,77%) și Mureș 3.351 cazuri, (7,36%). Județul Argeș a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de autorități și în perioada 2009-2011: 6.458 de cazuri.

Această evoluție se poate datora atât creșterii eficienței autorităților în  combaterea delictelor silvice dar și amplificării continue a fenomenului tăierilor ilegale.

Ritmul degradării suprafeței forestiere se menține

Potrivit noii cercetări efectuate de Greenpeace[3] asupra suprafeței acoperite cu păduri la nivel național ritmul distrugerii acestora se menține la un nivel alarmant de 3 ha / h.,. Precedenta hartă publicată în 2012 consemna același ritm.

Volumul de lemn tăiat ilegal a crescut – cel mai mult lemn a „dispărut” din Cluj, Alba și Maramureș

Autoritățile au identificat la nivel național o cantitate de 1 011 892 m3 asociată celor 45 509 de cazuri de tăieri ilegale, adică 22 m3/caz. Aceasta reprezintă o creștere de la 120 836 m3 în 2012 și 452 842 m3 în intervalul 2009-2011. Se observă o mare discrepanță între numărul de cazuri de tăieri ilegale de arbori și volumul de lemn extras ilegal din fiecare județ.

Astfel, deși în județele Cluj, Alba și Maramureș s-a înregistrat un număr mai mic de cazuri de tăieri ilegale față de alte județe, s-a constatat însă cel mai mare volum mediu per caz .

La nivelul celor 3 județe (Cluj, Alba și Maramureș) se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel național în perioada 2013-2014, județul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba 23% și Maramureș 18%. Acest lucru indică necesitatea dezvoltării și implementării de către autorități a unor măsuri suplimentare de control și prevenire a tăierilor ilegale.

În ceea ce privește prejudiciul, valoarea totală la nivel național în 2013-2014 a fost estimată de către autorități la 230 937 047 RON (aproximativ 52,1 milioane euro). Ca urmare a volumului mare înregistrat, județele Cluj, Alba și Maramureș au prezintă cele mai mari valori medii: 70 189 RON prejudiciu/caz în Alba, 52 742 RON/caz în Cluj și 27 227 RON/caz în Maramureș, cele 3 județe totalizând 79% din prejudiciul cauzat.

Reducerea fenomenului tăierilor ilegale de arbori

În legătură cu reducerea fenomenului de tăieri ilegale, acesta ar putea fi redus prin aplicarea de pedepse mai aspre (inclusiv încadrarea ca infracțiune a sustragerii de material lemnos, indiferent de cantitate – în momentul de față, conform legii[4], dacă valoarea prejudiciului este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă fapta este considerată contravenție, nu infracțiune, și se pedepsește cu amendă).

De asemenea, este necesară o mai bună colaborare între instituțiile cu atribuții de control (Poliție, Garda Forestieră, Jandarmerie) și alocarea de personal  suplimentar pentru o mai bună acoperire a fondului forestier, a zonelor izolate, dar și în vederea organizării unui sistem permanent de pază (și pe durata nopții)..  Ar fi foarte util ca personalul cu atribuții în constatarea și investigarea delictelor silvice din Jandarmerie și Poliție să beneficieze de pregătire de specialitate.

La reducerea fenomenului tăierilor ilegale poate contribui și îmbunătățirea Radarului Pădurilor, prin transparentizarea informațiilor și accesul public la amenajamentele silvice.

Te poți implica și tu în campania de protejare a pădurilor

- abonează-te la newsletter folosind formularul alăturat, pentru a fi la curent cu noutățile din campania de protejare a pădurilor;

- devino voluntar Greenpeace România - te poți înscrie aici


[2] Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor Forestiere

[3] Harta suprafețelor forestiere degradate, publicată în 2012 menționa un ritm de pierdere forestieră de 3 hectare pe oră. Acesta se menține și în 2015. Harta a fost realizată de Greenpeace Rusia Mapping Lab pe baza datelor Global Forest Change 2000–2014, furnizate de Departmentul de Științe Geografice,  Universitatea Maryland

[4] Legea nr. 171/ 2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, consolidată în 2015.

Subiecte