Pădurile virgine și cvasivirgine din România – o moștenire importantă a Europei

Articol principal - august 2, 2016
Carpații românești adăpostesc cele mai vaste păduri virgine din zona temperată a Uniunii Europene. Pădurile virgine au nevoie de ajutorul nostru, deoarece dispar cu repeziciune.

Ce sunt pădurile virgine și cvasivirgine?

Pădurile virgine și cvasivirgine sunt păduri unde „pădurile s-au regenerat natural, cu specii locale, unde nu există semne vizibile ale intervenției umane și unde nu s-a intervenit semnificativ asupra proceselor ecologice.[1]” Alți termeni prin care pot fi descrise sunt: păduri naturale, primare, sau seculare. Sunt foarte valoroase pentru că găzduiesc biodiversitate unică, de regulă captează mari cantități de carbon, permit realizarea de cercetări importante pentru a studia efectele schimbărilor climatice și a evoluției naturale a pădurii.

În Europa, unde pădurile virgine sunt deja foarte rare din cauza intervenției umane din ultimele secole, puține dintre ele sunt supuse unui regim de protecție strict și funcțional, de exemplu, prin a fi recunoscute drept sit natural inclus în patrimoniul UNESCO, statut care subliniază importanța protejării lor și care reprezintă recunoașterea valorii lor la nivel internațional. Cu toate acestea, prea multe dintre ele sunt amenințate, în ciuda acestui statut de protecție, cum este cazul pădurii Bialowieza din Polonia[2].

Câte păduri au mai rămas neatinse în România?

Potrivit ultimului inventar, publicat în 2005, România mai avea 218.500 de hectare acoperite cu păduri virgine și cvasivirgine. Acest inventar a fost realizat între anii 2000 și 2005 și nu a cuprins toate pădurile existente, în principal din cauza opunerii din partea proprietarilor și a administrației publice, care se temea de restricții în cazul în care aceste păduri vor trebui protejate.

În ultimii 15 ani, multe dintre aceste păduri deja identificate au fost pierdute din cauza despăduririlor și a infrastructurii forestiere, de exemplu drumurile forestiere și putem doar presupune că pădurile care nu au fost inventariate atunci au avut o soartă similară. În unele cazuri, aceste păduri au fost distruse chiar de cei care se temeau de impunerea unui statut de protecție tocmai pentru că au fost declarate păduri virgine.

De aceea avem nevoie de un inventar complet, actualizat și disponibil public care să cuprindă toate pădurile virgine și cvasivirgine care au mai rămas, dimensiunea lor și localizarea exactă.

Care este situația pădurilor virgine și cvasivirgine în România?

Protejarea pădurilor virigne și cvasivirgine din România începe să prindă contur: Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca-Palmer, a semnat recent ordinul ministerial pentru constituirea Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Aceasta înseamnă că acum există cadrul legislativ necesar pentru a face posibilă inventarierea pădurilor. Mai mult, există și o metodologie stabilită pentru ca orice instituție și organizație care o urmează poate inventaria pădurile virigne pentru a le include în Catalog. Acesta impune și un moratoriu asupra tăierilor și a altor intervenții forestiere în pădurile deja inventariate în studiul din 2005.

Pădurile virigne și cvasivirigne sunt amenințate în România, in principal din cauza legislației incomplete și a slabei implementări a legii care permite un management distructiv și tolerează tăierile ilegale.

Cum se implică Greenpeace în protejarea acestor păduri?

Greenpeace derulează o campanie pentru înființarea unei mari rețele de zone protejate și coridoare ecologice care include toate pădurile virgine și cvasivirgine rămase în România. De asemenea, Greenpeace cere un management responsabil al pădurilor, luând în considerare toți cei patru piloni ai sustenabilității: aspecte sociale, de mediu, economice și culturale. Pentru asta Greenpeace a dezvoltat și publicat o viziune de dezvoltare pentru pădurile României, viziune care poate servi drept bază pentru o strategie națională forestieră – strategie care momentan lipsește.

Anual am publicat rapoarte și sinteze referitoare la cazurile de tăieri ilegale în România, alături de harta degradării pădurii, care arată că în ultimul deceniu, rata de pierdere a pădurii este de 3 hectare pe oră.

În acest an, în februarie, Greenpeace România, alături de WWF România și alte ONG-uri din România care sunt implicate în lupta protejării pădurilor au organizat Forumul Pădurilor – primul eveniment de acest gen unde toți actorii din domeniu s-au întâlnit și au discutat despre problema pădurilor în România: organizații neguvernamentale, autorități, companii, specialiști, proprietari de pădure, sindicate forestiere, cercetători și media. Forumul s-a încheiat cu semnarea Declarației dintre Ministerul Mediului și Pădurilor și organizațiile de mediu. Declarația agreează asupra unei serii de puncte prioritare pentru anul 2016 și pentru intervalul 2017-2020.

Continuând eforturile pentru o legislație îmbunătățită a pădurilor, Greenpeace face parte din grupurile de lucru care elaborează normele de aplicare ale noului Cod Silvic din România.

Cum pot să mă implic pentru a proteja ultimele păduri virgine și cvasivirigne din Europa?

- Cere acum ministrului mediului și pădurilor să protejeze pădurile virgine ale României

- Folosește www.salvezpadurea.ro si aplicația mobilă „Inspectorul Pădurii” pentru a raporta către autorități cazurile de tăieri ilegale și transporturile ilegale de lemn.

- devino voluntar

- donează



[1] Potrivit definiției FAO (2015), http://www.fao.org/docrep/017/ap862e/ap862e00.pdf

[2] See https://news.mongabay.com/2014/07/stuff-of-fairy-tales-stepping-into-europes-last-old-growth-forest/

Subiecte