20 de activiști Greenpeace au protestat astăzi la termocentrala de la Rovinari, manifestând pentru o politică energetică națională mai curată. Alpiniștii au escaladat un turn de răcire și au afișat bannere cu mesajul STOP CO2! și OPRIȚI POLUAREA!.
Activiștii au fost agresați de către paznicii termocentralei iar în momentul de față 12 dintre ei sunt luați în arest. De asemenea, Poliția a cerut sprijinul Inspectoratului Teritorial pentru Stuații de Urgență, pentru a-i opri.
Prin acest protest, Greenpeace atrage atenția factorilor de decizie asupra necesității adaptării strategiei energetice naționale pentru a opri schimbările climatice. Actuala strategie energetică[1], precum și varianta ei aflată în proces de actualizare la Ministerul Economiei, valabilă pentru perioada 2011–2020, promovează în continuare folosirea cărbunelui și construirea de noi termocentrale – tehnologia cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră, principalele responsabile pentru schimbările climatice. Aceeași strategie energetică națională prevede importuri de cărbune, deschiderea de noi exploatări de lignit, creșterea investițiilor în extracția de cărbune și oferirea de ajutor de stat pentru producția de huilă.
„În lumina necesității importurilor de cărbune, combustibil cu prețuri tot mai mari și a prețului emisiilor de carbon, termocentralele reprezintă o tehnologie tot mai păguboasă. Construirea de noi termocentrale pe cărbune nu este o soluție pentru susținerea independenței energetice a României. Lipsa de flexibilitate a generării de electricitate este, de asemenea, un factor ce nu recomandă cărbunele ca soluție pentru viitor. Toate acestea indică necesitatea unui plan pentru eliminarea treptată a cărbunelui din sectorul energetic și nicidecum oportunitatea construirii de noi blocuri energetice pe cărbune.” declară Ionuț Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace. „Îi cerem Primului Ministru Mihai Răzvan Ungureanu să susțină, în cadrul următoarei întâlniri a Consiliului European, adoptarea la nivelul UE a unei strategii progresiste pentru reducerea emisiilor de carbon la nivelul anului 2030. De asemenea, cerem Ministrului Mediului să sprijine, în cadrul Consiliului de Miniștri, această orientare și să se detașeze de poziția conservatoare, a Poloniei, în măsură să pericliteze adoptarea unor noi obiective climatice. Atât liderii aflați în acest moment la guvernare, cât și cei viitori, trebuie să conștientizeze gravitatea schimbărilor climatice și urgența necesității de combatere a acestora.” adaugă Ionuț Cepraga.
Ministerul Economiei a planificat construirea a două noi capacitați de producere a electricității pe bază de lignit, a câte 500 MW fiecare, la Rovinari și la Ișalnița. Pentru acestea și pentru celelalte termocentrale existente, cărbunele va fi extras, în principal, din cariere de suprafață, ce presupun defrișarea a sute de hectare de pădure.
Numai în zona orașului Rovinari urmează a fi defrișate peste 200 de hectare de pădure[2], pentru extinderea carierelor de cărbune. Deși pădurile au un rol important în combaterea schimbărilor climatice, captând cantități mari de CO2, în Rovinari acestea vor fi distruse pentru creșterea emisiilor de CO2.
„Greenpeace face apel atât la locuitorii orașului Rovinari, cât și la locuitorii celorlalte localități învecinate cu exploatări miniere din restul țării, să participe la toate consultările cu publicul organizate de Agenția pentru Protecția Mediului pentru defrișarea pădurii[3]. Anunțurile privind sesiunile de consultare sunt publicate la sediile Agenției și pe website. Locuitorii Rovinariului pot acționa chiar acum pentru blocarea unei defrișări de 130 ha, în localitățile Fărcăşeşti şi Câlnic, pentru extinderea carierei Pinoasa. Sesiunea de consultări cu publicul este în derulare, iar documentația poate fi consultată la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj, str. Unirii nr. 76, Târgu-Jiu, şi la sediul Complexului Energetic Rovinari” a declarat Irina Bandrabur, ofițer de presă Greenpeace.
În decursul ultimilor ani, termocentrala de la Rovinari a fost sancționată de către Garda Națională de Mediu, în repetate rânduri, pentru nereguli precum poluarea atmosferei cu praf, poluarea cu păcură a apelor curgătoare, abandonare de deșeuri, depășirea plafoanelor de emisii sau pentru nesocotirea altor obligații din acordul de mediu. Rovinariul nu este un caz singular, aceasta fiind imaginea pe care o oferă și celelalte termocentrale pe cărbune din țară, imagine ce caracterizează întregul sector al cărbunelui.
La finalul anului 2011, Ministerul Economiei a transmis Comisiei Europene o solicitare[4] pentru absolvirea centralei de la Rovinari, împreună cu alte 35 de instalații energetice poluatoare din țară, de la plata emisiilor de carbon, până în anul 2019. Astfel, în plus față de faptul că strategia energetică națională, menită să reflecte viitorul energetic al României, prevede extinderea folosirii cărbunelui, statul intenționează ocolirea mecanismelor comunitare pentru combaterea schimbărilor climatice. La fel de alarmant este și faptul că, în cea de-a doua jumătate a anului 2011, statul român a fost sancționat[5] de către Comisia Europeană pentru neregulile de raportare a emisiilor de carbon, situație care nu a fost remediată de către cei responsabili nici până la acest moment. România și-a pierdut, astfel, dreptul de a vinde propriul surplus de certificate de emisii pe piața internațională.
Deși au ocolit atenția publicului, toate aceste aspecte ilustrează lipsa de interes pe care guvernul o manifestă față de problema arzătoare a schimbărilor climatice, față de sănătatea mediului natural și, indirect, față de sănătatea populației.
În Europa, tot mai multe țări au făcut deja pași importanți spre un viitor energetic mai curat, cel mai evident exemplu fiind cel al Danemarcei, care s-a angajat ca, până în anul 2050, energia folosită să provină integral din surse regenerabile. În paralel cu măsurile pentru creșterea eficienței energetice și cu modernizarea rețelelor de transport a electricității, dezvoltarea energiei din surse regenerabile va putea sta la baza sistemelor energetice de viitor. Conform unei analize realizate de firma Ernst&Young în luna februarie 2012, în clasamentul mondial al resurselor regenerabile România se clasa pe locul 13.
Note:
[1] Greenpeace a contestat actuala strategie energetică a României, atât în instanțele judecătorești din țară (dosar 10543/2/2010, Curtea de Apel București), cât și la Comitetul Internațional de la Aarhus, pentru nerespectarea cerințelor legale privind informarea și consultarea publicului.
[2] Pe website-ul Agenției pentru Protecția Mediului Gorj, a fost anunțată consultarea publicului asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Scoaterea definitivă din fondul forestier a suprafeţei de 130,8 ha, teren cu vegetaţie forestieră, amplasat în cadrul Ocolului Silvic Târgu Jiu, U.P. I Strâmba, pentru continuarea lucrărilor de extragere a lignitului în cadrul perimetrului de licenţă al carierei Pinoasa – E.M. Rovinari”, propus a fi amplasat în comunele Fărcăşeşti şi Câlnic, judeţul Gorj, titular S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. De asemenea, în extravilanul comunei Cătunele, satul Steic, va avea loc proiectul Extinderea carierei de exploatare a lignitului Steic şi a haldei interioare cu 8,9566 ha în perimetrul de licenţă, prin ocuparea temporară şi scoaterea din circuitul silvic cu defrişare a suprafeţei de 7,2977 ha“.
Un alt acord de mediu prevede „Scoaterea din circuitul silvic (inclusiv defrișarea) a suprafeței de 50,89 ha din UP II Valea cu Apă”, tot pentru extinderea unei cariere de cărbune pe raza orașului Rovinari. Autoritățile și-au mai dat acordul pentru defrișarea unor suprafețe de 90.903 m² (Acordul de mediu 02/12.03.2010), de 9,4234 ha (Acordul de mediu 09/01.06.2010), de 2,664 ha (Acordul de mediu 13/01.10.2009), iar lista poate continua.
[3] Greenpeace a atacat în instanță acordurile emise de către autoritățile de mediu pentru defrișarea pădurilor din zona Rovinariului în scopul extinderii carierelor de cărbune (dosarele 2094/3/2012 și 71472/3/2011, la Tribunalul București).
[4] Aplicaţia trimisă de România, în conformitate cu Articolul 10c(6) al Directivei 2003/87/CE, împreună cu anexele, poate fi consultată pe website-ul Ministerului Economiei, la secțiunea pentru dezbateri publice.
[5] http://rnges.anpm.ro/AfisareStire.aspx?id_noutate=32