În ultimele săptămâni, un val puternic de îngrijorare pentru soarta pădurilor a cuprins România, în plină criză provocată de coronavirus. “Noi stăm acasă, dar pădurile noastre nu!”, “Măcel forestier!”, “Se rad pădurile într-un ritm fără precedent!”, „E prăpăd, să intervină Armata!”, “Închideți gaterele!”, “Opriți exploatările!”. Impresia generală este că, în contextul în care noi stăm în case, hoții de lemne își fac treaba.

Incapacitatea autorităților de a stopa tăierile ilegale și de a comunica în mod transparent situația pădurilor a dus neîncrederea în silvicultura românească la cote maxime și a împins opinia publică la îmbrățișarea unor soluții extreme. 

Cetățenii au tot dreptul să se întrebe: Ce se-ntâmplă cu pădurile în timpul izolării noastre? Cine și cum le păzește? Sunt tăierile de arbori “o activitate esențială” în această perioadă? S-au intensificat exploatările în paralel cu restricțiile impuse de Guvern? Când vom avea parte de un sistem modern de urmărire a lemnului și în ce parametri va funcționa el? Ce rol are Armata în controlul asupra pădurilor?

De multe ori, astfel de întrebări nu primesc răspunsuri coerente din partea autorităților, ba mai mult, acestea au arătat de-a lungul timpului tendința de a ascunde informații esențiale sau chiar de a minți în mod flagrant. În schimb, rețelele sociale sunt pline de imagini cu tiruri și garnituri de tren care transportă bușteni, iar organizațiile de mediu primesc constant sesizări alarmante legate de intensificarea tăierilor.

Faptul că atâția cetățeni sar în apărarea pădurilor — chiar și în contextul unei pandemii care ne-a dat tuturor viețile peste cap — arată că, într-adevăr, ”codru-i încă frate cu românul”!

Înainte însă de a lua decizii radicale ce ar putea avea consecințe opuse celor pe care le așteptăm, trebuie să tragem aer în piept și să lăsăm loc părții raționale să-și spună la rândul ei cuvântul. E necesar să luăm în considerare efectele pe termen lung ale lucrurilor pe care le cerem și să ne uităm cu atenție la soluțiile reale.

Nu ar fi existat această îngrijorare dacă noul SUMAL, sistemul care ar trebui să urmărească traseul lemnului din pădure până la măsuța de cafea din sufragerie, ar fi fost funcțional. Și nu oricum, ci cu imagini satelitare, cu urmărire GPS a transporturilor de lemn, cu camere video pe drumuri forestiere și la depozite, cu transparența pe care legislația europeană o cere și pentru care România se află deja în procedură de penalizare.

Sistemul care fură lemn afectează nu doar natura, distruge comunități și omoară pădurari. Dar nu doar pădurarii, gărzile forestiere, polițiștii, jandarmii sau soldații ar trebui să fie în linia întâi a luptei cu mafia lemnului. E imposibil să iei la picior aproape 7 milioane de hectare de pădure, cât încă mai deține România pe 27% din suprafața ei, oricâte forțe de control ai aduce în teren. Paza pădurilor se poate face mult mai eficient cu ajutorul tehnologiei.

Ministrul Costel Alexe și-a asumat încă din ianuarie supravegherea pădurilor din satelit, care ar trage semnale de alarmă în timp real acolo unde depistează tăieri neconforme. Achiziția încă întârzie, deși mai ales acum, cu limitările de mobilitate impuse de pandemie, acest sistem ar fi vital. La fel de importantă este urmărirea video a utilajelor care intră și ies din bazinele forestiere. Lemnul tăiat ilegal poate fi găsit pe cel mai scurt drum dintre pădure și primul depozit, apoi i se pierde urma.

Pe 7 aprilie 2020 am organizat o dezbatere online în direct cu autorități, specialiști, presă și publicul larg pentru a înțelege ce se întâmplă cu pădurile României în această criză. Iată câteva concluzii din dezbatere:

Ce se întâmplă cu pădurile în pandemie?

În urma acestei dezbateri, Ministerul Mediului a publicat pe pagina sa de Facebook un afiș care afirmă în mod tendențios că ”Greenpeace susține exploatarea sustenabilă a pădurilor”. Suntem o organizație cu experiență în protecția mediului, iar citarea falsă a pozițiilor noastre afectează major o conlucrare necesară. Ministerul s-a folosit de imaginea Greenpeace fără a ne cere acordul, iar oricine face asta trebuie să se supună reglementărilor privind drepturile de autor. În urma cererii noastre, Ministerul Mediului a retras afișul.

Greenpeace nu are aliați sau inamici permanenți. Sprijinim autoritățile să ia decizii bune pentru planetă și oameni, dar nu suntem mână în mână cu ele și nu facem jocurile nimănui.

Greenpeace susține administrarea sustenabilă a pădurilor, nu exploatarea lor discreționară. Cerem salvarea ultimelor insule de pădure naturală din Europa și a vieții sălbatice pe care acestea o găzduiesc, care sunt vitale în criza climatică pe care o trăim. Vrem păduri pentru protecție, nu doar pentru producție!

Considerăm că interzicerea totală a exploatărilor este o decizie ineficientă pe termen lung. Istoria ne arată că prohibiția duce la mai multă contrabandă, la amplificarea tăierilor ilegale, la mai puțin control. Întărirea mafiei lemnului are ca efecte perverse mai multă corupție și violență, după cum putem observa și în alte state care au adoptat această măsură populistă (vezi, de pildă, cazul recent al Albaniei).

Marșul pentru Păduri, București, 2019

Soluțiile propuse de noi se bazează pe tehnologii de secol XXI și pe educație de mediu. Cerem stoparea tăierilor ilegale, condiție zero pentru un management responsabil, lansarea de urgență a SUMAL 2.0, supraveghere de mare rezoluție și frecvență din sateliți, precum și responsabilitate în a adopta decizii care să ducă la o tranziție verde și justă pentru umanitate.

Credibilitatea societății civile și a activiștilor de mediu din România nu s-a construit prin imagini cu trenuri pline de bușteni, ci cu muncă în teren, cu informații concrete și sesizări oficiale care au scos la iveală tăieri ilegale și administrarea deficitară a pădurilor (vezi Raport Greenpeace 2018). O treime din toate sesizările cetățenilor se confirmă în teren, iar 1 din 5 apeluri la 112 devoalează un transport ilegal. Din cele 20 de milioane de metri cubi de lemn care dispar fără urmă din pădurile româniei, autoritățile reușesc să prindă doar 1%, ceea ce e inacceptabil și nu face decât să încurajeze hoții de lemn.

Rămânem vigilenți, analizăm sesizările venite din partea cetățenilor și, în limitele legii, fără a zădărnici lupta împotriva pandemiei, suntem în teren și în dialog cu autoritățile pentru a împiedica distrugerea pădurilor!