{"id":11778,"date":"2025-10-05T10:46:59","date_gmt":"2025-10-05T07:46:59","guid":{"rendered":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/?p=11778"},"modified":"2026-04-02T14:10:36","modified_gmt":"2026-04-02T11:10:36","slug":"neptun-deep-microtunelul-de-la-tuzla-ameninta-doua-arii-protejate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/articol\/11778\/neptun-deep-microtunelul-de-la-tuzla-ameninta-doua-arii-protejate\/","title":{"rendered":"Neptun Deep: microtunelul de la Tuzla amenin\u021b\u0103 dou\u0103 arii protejate"},"content":{"rendered":"\n

Recent, OMV Petrom \u0219i Romgaz, companiile care dezvolt\u0103 proiectul de extrac\u021bie de gaze offshore Neptun Deep, au dat startul<\/a> forajului de sub plaja Tuzla, prin care va trece conducta care va aduce gazele la \u021b\u0103rm. <\/p>\n\n

Dincolo de povestea de PR proiectat\u0103 de dezvoltatori, realitatea este mult mai sumbr\u0103: lucr\u0103rile amenin\u021b\u0103 direct dou\u0103 dintre cele mai importante arii protejate ale Rom\u00e2niei, Marea Neagr\u0103 (sit Natura 2000 ROSPA0076) \u0219i Zona marin\u0103 de la Capul Tuzla (sit Natura 2000 ROSAC0273). Menite s\u0103 apere biodiversitatea, habitatele naturale \u0219i speciile vulnerabile, aceste zone risc\u0103 acum s\u0103 fie degradate de un proiect prezentat drept \u201eprogres\u201d.  <\/p>\n\n

\u00cen urma analizei documentelor \u0219i rapoartelor depuse de OMV Petrom la autoritatea de mediu din Constan\u021ba, Greenpeace Rom\u00e2nia scoate \u00een eviden\u021b\u0103 principalele pericole asociate cu \u00eenceperea lucr\u0103rilor la tunel. <\/p>\n\n

Este partea nev\u0103zut\u0103 a pove\u0219tii, spus\u0103 din perspectiva protej\u0103rii mediului marin. O poveste pentru cei care nu au uitat c\u0103 biodiversitatea, via\u021ba marin\u0103 \u0219i echilibrul naturii r\u0103m\u00e2n valori esen\u021biale, chiar \u0219i \u00een fa\u021ba presiunii unei expansiuni economice tot mai agresive asupra existen\u021bei noastre cotidiene. Lozinca \u201eindependen\u021bei energetice\u201d nu e un argument destul de puternic pentru a distruge o parte din via\u021ba din Marea Neagr\u0103.<\/p>\n\n

\"\"<\/figure>\n\n

Traseul microtunelului. Sursa: OMV Petrom<\/p>\n\n

Cum amenin\u021b\u0103 Neptun Deep zonele marine protejate ale Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n\n

Conducta va fi instalat\u0103 \u00eentr-un microtunel din beton, cu o lungime de aproximativ 890 m, care va traversa pe sub falez\u0103, plaj\u0103 \u0219i dou\u0103 arii protejate – Zona marin\u0103 de la Capul Tuzla \u0219i Marea Neagr\u0103, iar punctul de ie\u0219ire va fi situat \u00een mijlocul ariei protejate Marea Neagr\u0103. <\/p>\n\n

Ulterior, \u00een interiorul ariei protejate Marea Neagr\u0103, conducta va fi instalat\u0103 \u00eentr-un \u0219an\u021b excavat pe fundul m\u0103rii pe o lungime de aproximativ 2,5 km. \u00cen final, restul conductei de 160 de km va fi a\u0219ezat\u0103 pe substratul marin, ocup\u00e2nd peste 630.000 m2 din fundul M\u0103rii Negre, echivalentul a 88 de terenuri de fotbal, sau aproape de 4 ori c\u00e2t Parcul Ci\u0219migiu din Bucure\u0219ti.<\/strong><\/p>\n\n

\"\"<\/figure>\n\n

Situri Natura 2000 ale Rom\u00e2niei din Marea Neagr\u0103<\/p>\n\n

\u00cen cadrul acestei etape de construc\u021bie sunt planificate o serie de lucr\u0103ri complexe, precum construirea c\u0103minului de ie\u0219ire \u0219i recuperarea ma\u0219inii de foraj, dar \u0219i excavarea \u0219i umplerea \u0219an\u021bului din apropierea \u021b\u0103rmului.\u00a0<\/p>\n\n

Toate aceste lucr\u0103ri sunt extrem de intruzive \u0219i ar putea avea un impact negativ asupra zonelor marine protejate. Cea mai invaziv\u0103 parte o reprezint\u0103 tragerea conductei prin microtunel cu ajutorul unei nave care va ancora \u00een mijlocul ariilor protejate Zona marin\u0103 de la Capul Tuzla \u0219i Marea Neagr\u0103.

Tragerea conductei prin microtunel se va face cu ajutorul unei nave dotate cu 8 ancore, fiecare cu o greutate de 15 tone \u0219i cu dimensiunea de 6,8 x 6.3 metri, iar totalul punctelor de ancorare este de 27. Dintre acestea, doar 7 puncte de ancorare nu se intersecteaz\u0103 cu arii protejate, restul de 20 de puncte intersectandu-se fie cu aria protejat\u0103 Marea Neagr\u0103 (13 puncte de ancorare), fie cu Zona marin\u0103 de la Capul Tuzla (7 puncte de ancorare).\u00a0<\/strong><\/p>\n\n

Ca urmare a amplas\u0103rii ancorelor navei utilizate la construc\u021bia microtunelului, p\u0103r\u021bi din habitatul marin vor fi strivite din cauza fragilit\u0103\u021bii structurilor cavernoase caracteristice \u0219i ar putea \u00eendep\u0103rta stratul populat cu organisme marine. <\/p>\n\n

Similar, aceste lucr\u0103ri vor crea alte efecte negative: cre\u0219terea concentra\u021biei de particule solide \u00een suspensie din apa marin\u0103, a nivelului de zgomot din mediul acvatic \u0219i aerian, dar \u0219i posibila agitare a unor poluan\u021bi prezen\u021bi \u00een sedimente. <\/p>\n\n

Ce habitate \u0219i specii ar putea fi afectate \u0219i cum?<\/strong><\/p>\n\n

\u00cen aria protejat\u0103 Zona marin\u0103 de la Capul Tuzla, habitatul predominat este st\u00e2nca submers\u0103 cu alge fotofile. Acest habitat are o valoare conservativ\u0103 foarte mare datorit\u0103 diversit\u0103\u021bii florei \u0219i faunei – 74 de specii de animale \u0219i plante. Roca submers\u0103 cu macroalge anuale verzi \u0219i ro\u0219ii este considerat unul dintre mediile de via\u021b\u0103 reprezentative pentru Marea Neagr\u0103.<\/p>\n\n

\u00cen urma analizei de mediu pentru aceast\u0103 etap\u0103 de construc\u021bie – depus\u0103 de OMV Petrom la autoritatea de mediu din Constan\u021ba – \u00een zona punctului de ie\u0219ire a microtunelului  au fost identificate 9 specii de pe\u0219ti, unele dintre cele mai reprezentative din Marea Neagr\u0103, dintre care o specie vulnerabil\u0103 \u0219i alta neevaluat\u0103. <\/p>\n\n

Specia vulnerabil\u0103 identificat\u0103 este scrumbia de Dun\u0103re (<\/strong>Alosa Immaculata<\/em><\/strong>)<\/strong>. Aceasta st\u0103 la gurile Dun\u0103rii din februarie p\u00e2n\u0103 \u00een martie, dup\u0103 care urc\u0103 \u00een fluviu atunci c\u00e2nd temperatura apei atinge 5-6 grade Celsius. Dup\u0103 ce \u00ee\u0219i depune icrele \u00een Dun\u0103re, scrumbia migreaz\u0103 spre coasta M\u0103rii Negre. Specia apare, de obicei, de-a lungul coastei vestice a Marii Negre\u00a0la\u00a0final de prim\u0103var\u0103, cu concentra\u021bii maxime vara. \u00centreaga popula\u021bie ierneaz\u0103 \u00een p\u0103r\u021bile mai ad\u00e2nci ale M\u0103rii Negre.\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n\n

Cea mai frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 specie \u00een zona punctului de ie\u0219ire a microtunelului este Hanusul din familia Gobidae (Mesogobius Batrachocephalus<\/em>), care este \u0219i cel mai mare de guvid din apele noastre. <\/p>\n\n

O specie rar \u00eent\u00e2lnit\u0103, dar prezent\u0103 \u00een zona punctului de ie\u0219ire a microtunelului este r\u00e2ndunica de mare (Chelidonichthys Lucerna<\/em>), care tr\u0103ie\u0219te doar pe funduri nisipoase acoperite cu midii, unde apa are ad\u00e2ncimi relativ mici, de 10-16 metri. Culorile sale vii \u0219i spectaculoase fac din r\u00e2ndunica de mare unul dintre cei mai frumo\u0219i pe\u0219ti din Marea Neagr\u0103.<\/p>\n\n

\"\"<\/figure>\n\n

R\u00e2ndunic\u0103 de mare \/ Credit foto: Omul cu Branhii<\/p>\n\n

Construc\u021bia microtunelului \u0219i instalarea conductei risc\u0103 s\u0103 aib\u0103 un impact negativ major asupra speciilor de pe\u0219ti, prin distrugerea, fragmentarea sau modificarea habitatelor lor. \u00cen plus, deranjul provocat de lucr\u0103ri le poate perturba comportamentul \u0219i ciclurile de via\u021b\u0103, ceea ce ar putea duce la sc\u0103derea popula\u021biilor.<\/p>\n\n

Impactul asupra mediului r\u0103m\u00e2ne semnificativ, \u00een ciuda m\u0103surilor propuse<\/strong><\/p>\n\n

De\u0219i proiectul Neptun Deep promite m\u0103suri de reducere a impactului, acestea ar putea fi insuficiente pentru a proteja \u00een mod real ecosistemele marine. <\/p>\n\n

Bariere naturale sau artificiale, precum epava de la Costine\u0219ti, fac imposibil\u0103 evitarea ariilor protejate, transform\u00e2nd zonele cele mai fragile ale M\u0103rii Negre \u00een \u0219antier. Astfel, habitate de mare valoare, cum sunt st\u00e2ncile infralitorale cu macroalge, risc\u0103 s\u0103 fie distruse ireversibil, iar specii vulnerabile pot disp\u0103rea din cauza fragment\u0103rii \u0219i perturb\u0103rii continue.\u00a0<\/p>\n\n

\u00cen aceste condi\u021bii, devine evident c\u0103 Neptun Deep nu poate fi prezentat ca un proiect compatibil cu obiectivele de conservare, ci ca o amenin\u021bare direct\u0103 la adresa viitorului biodiversit\u0103\u021bii M\u0103rii Negre.<\/p>\n\n

\n
SEMNEAZ\u0102 PETI\u021aIA PENTRU MAREA NEAGR\u0102<\/a><\/div>\n\n\n\n
DONEAZ\u0102 PENTRU MAREA NEAGR\u0102<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lucr\u0103rile OMV Petrom amenin\u021b\u0103 direct dou\u0103 dintre cele mai importante arii protejate ale Rom\u00e2niei, Marea Neagr\u0103 (sit Natura 2000 ROSPA0076) \u0219i Zona marin\u0103 de la Capul Tuzla (sit Natura 2000 ROSAC0273).<\/p>\n","protected":false},"author":34,"featured_media":11783,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ep_exclude_from_search":false,"p4_og_title":"","p4_og_description":"","p4_og_image":"","p4_og_image_id":"","p4_seo_canonical_url":"","p4_campaign_name":"","p4_local_project":"","p4_basket_name":"","p4_department":"","footnotes":""},"categories":[2],"tags":[135],"p4-page-type":[],"class_list":["post-11778","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-clima-si-energie","tag-greenpeace-1"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11778","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/users\/34"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11778"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11778\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11791,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11778\/revisions\/11791"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11783"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11778"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11778"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11778"},{"taxonomy":"p4-page-type","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/p4-page-type?post=11778"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}