{"id":4648,"date":"2020-09-23T14:27:34","date_gmt":"2020-09-23T11:27:34","guid":{"rendered":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/?p=4648"},"modified":"2026-04-02T13:26:44","modified_gmt":"2026-04-02T10:26:44","slug":"greenpeace-romania-si-wwf-romania-scrisoare-comuna-de-pozitie-privind-strategia-energetica-a-romaniei-2020-2030-cu-perspectiva-anului-2050-versiunea-august-2020","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/articol\/4648\/greenpeace-romania-si-wwf-romania-scrisoare-comuna-de-pozitie-privind-strategia-energetica-a-romaniei-2020-2030-cu-perspectiva-anului-2050-versiunea-august-2020\/","title":{"rendered":"Greenpeace Rom\u00e2nia \u0219i WWF Rom\u00e2nia – Scrisoare comun\u0103 de pozi\u021bie privind Strategia Energetic\u0103 a Rom\u00e2niei 2020 – 2030, cu perspectiva anului 2050 (versiunea august 2020)"},"content":{"rendered":"\n

Draftul Strategiei energetice a Rom\u00e2niei 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, aduce \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri fa\u021b\u0103 de versiunea anterioar\u0103, fiind un document mai realist prin simpla eliminare a unor proiecte de investi\u021bii supradimensionate \u0219i complet inadecvate Rom\u00e2niei, sistemului energetic \u0219i perioadei \u00een care tr\u0103im. Din p\u0103cate, chiar \u0219i diminuat\u0103, produc\u021bia de energie pe c\u0103rbune r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 nicio justificare \u00een draftul de strategie \u0219i dincolo de 2030 (f\u0103r\u0103 a se preciza un termen limit\u0103 pentru eliminare), beneficiind \u00een continuare de sprijin masiv din partea statului. \u00a0Consider\u0103m c\u0103 strategia energetic\u0103 pus\u0103 \u00een discu\u021bie ar fi trebuit s\u0103 fie documentul care s\u0103 descrie cum se va realiza tranzi\u021bia energetic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, cu pa\u0219i foarte concre\u021bi \u0219i semnificativi ca pondere p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2030 \u0219i cu o viziune pe termen lung care s\u0103 duc\u0103 spre neutralitate climatic\u0103 \u00een 2050, \u021bin\u00e2nd cont de necesitatea stop\u0103rii urgente a curbei ascendente de pierdere a biodiversit\u0103\u021bii. Actuala propunere nu \u00eentrune\u0219te aceste condi\u021bii.<\/strong><\/p>\n\n

Mai jos, scrisoarea pe care am transmis-o, al\u0103turi de WWF Rom\u00e2nia, Ministerului Mediului, Apelor \u0219i P\u0103durilor, \u00een aten\u021bia dlui Costel Alexe (Ministru) \u0219i dnei Camelia Hintea (Consilier Superior).<\/p>\n\n

Stimate Domnule Ministru, Stimat\u0103 Doamn\u0103 Consilier,<\/p>\n\n

Draftul Strategiei energetice a Rom\u00e2niei 2020-2030, cu perspectiva anului 2050 aduce \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri fa\u021b\u0103 de versiunea anterioar\u0103, fiind un document mai realist prin simpla eliminare a unor proiecte de investi\u021bii supradimensionate \u0219i complet inadecvate Rom\u00e2niei, sistemului energetic \u0219i perioadei \u00een care tr\u0103im. Ne referim \u00een principal la proiecte cu \u0219anse mici de realizare, precum grupul pe c\u0103rbune de 600 MW la Rovinari, Complexul Hidrotehnic Turnu M\u0103gurele-Nicopole sau Centrala Hidroenergetic\u0103 cu Acumulare prin Pompaj Tarni\u021ba-L\u0103pu\u0219te\u0219ti.<\/p>\n\n

Din p\u0103cate, chiar \u0219i diminuat\u0103, produc\u021bia de energie pe c\u0103rbune r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 nicio justificare \u00een draftul de strategie \u0219i dincolo de 2030 (f\u0103r\u0103 a se preciza un termen limit\u0103 pentru eliminare), beneficiind \u00een continuare de sprijin masiv din partea statului.<\/p>\n\n

Observ\u0103m c\u0103 accentul principal este pus pe gaz, ca \u0219i combustibil de tranzi\u021bie, de\u0219i gazul este un combustibil fosil, cu impact climatic mare. Rom\u00e2nia este semnatar\u0103 a Acordului de la Paris \u0219i discu\u021biile de la nivel Uniunii Europene referitoare la Legea Climei \u00eenclin\u0103 spre un scenariu de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 cu 60% fa\u021b\u0103 de 1990, prin urmare strategia trebuie s\u0103 ia \u00een considerare un plan mai ambi\u021bios de reducere a emisiilor. <\/p>\n\n

Tranzi\u021bia de la c\u0103rbune la gaze nu rezolv\u0103 aceast\u0103 problem\u0103, \u021binta fiind decarbonarea total\u0103 a\u00a0 Europei \u0219i implicit, a Rom\u00e2niei, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2050. Gazele fosile ne condamn\u0103 la noi tranzi\u021bii, nerezolv\u00e2nd problemele de mediu, sociale, de s\u0103n\u0103tate, economice generate de combustibilii fosili. Mai mult, fondurile europene – de exemplu, cele din Fondul pentru Tranzi\u021bie Echitabil\u0103 – destinate zonelor afectate (Hunedoara, Gorj etc.) trebuie s\u0103 fie folosite pentru a da \u0219anse pe termen lung comunit\u0103\u021bilor afectate de tranzi\u021bia energetic\u0103 \u0219i nu \u00een crearea de noi capacit\u0103\u021bi cu emisii.<\/p>\n\n

Suntem \u00eengrijora\u021bi de interesul statului rom\u00e2n de a dezvolta noi capacit\u0103\u021bi nucleare. Costurile foarte mari ce vor fi suportate de rom\u00e2ni, riscurile de mediu \u0219i s\u0103n\u0103tate ale acestei tehnologii, inflexibilitatea produc\u021biei nu justific\u0103 inten\u021biile legate de reactoarele 3 \u0219i 4 de la Cernavod\u0103. Abordarea extinderii nucleare suprim\u0103 tocmai avantajele Rom\u00e2niei: un mixt energetic diversificat, cu resurse regenerabile abundente, cu poten\u021bial mare de cre\u0219tere a eficien\u021bei energetice. <\/p>\n\n

De\u0219i vorbe\u0219te de rolul important al utiliz\u0103rii surselor regenerabile de energie, strategia e lipsit\u0103 de ambi\u021bie c\u00e2nd vine vorba despre eforturile pentru a dezvolta acest tip de proiecte, a\u0219tept\u00e2ndu-se la cre\u0219teri \u201emoderate\u201d, baz\u00e2ndu-se doar pe reducerea costurilor pentru aceste tehnologii \u0219i dezvoltarea natural\u0103 a pie\u021bei. Acest lucru este improbabil \u00een condi\u021biile experien\u021belor trecute ale investitorilor \u00een RES \u00een Rom\u00e2nia (schema de sus\u021binere gripat\u0103), legisla\u021biei \u0219i reglement\u0103rilor greoaie \u0219i susceptibile influen\u021belor politice, care au generat un cost de capital foarte ridicat pentru \u021bara noastr\u0103. Rom\u00e2nia nu \u00eencurajeaz\u0103 folosirea energiei regenerabile.<\/p>\n\n

Mai mult, chiar dac\u0103 se men\u021bioneaz\u0103 \u00een document despre \u201e\u00eencurajarea producerii de energie descentralizat\u0103\u201d, cunoa\u0219tem foarte bine e\u0219ecul \u201erevolu\u021biei prosumatorilor\u201d din Rom\u00e2nia. La doi ani de la apari\u021bia legii nr. 184\/2018, conform datelor de la ANRE, \u00een luna mai a anului curent erau doar 514 prosumatori \u00een Rom\u00e2nia (455 persoane fizice, 59 persoane juridice). Num\u0103rul mare de locuin\u021be individuale din Rom\u00e2nia, consemnat de strategie, prezint\u0103 o oportunitate imens\u0103 nefructificat\u0103. Conform unui studiu comandat de Comisia European\u0103, publicat \u00een 2017, poten\u021bialul teoretic al \u021b\u0103rii noastre ar fi de 3,36 milioane de prosumatori reziden\u021biali.<\/p>\n\n

Este necesar\u0103 transpunerea directivei europene privind energia regenerabil\u0103 \u00een legisla\u021bie na\u021bional\u0103 c\u00e2t mai repede \u0219i mai avantajos pentru prosumatori. Ajutorul din partea statului trebuie s\u0103 vin\u0103 sub forma unui cadrul legislativ eficient, a unui sprijin financiar g\u00e2ndit inteligent, acordat tuturor cet\u0103\u021benilor interesa\u021bi s\u0103 devin\u0103 prosumatori.<\/p>\n\n

Altfel, statul rom\u00e2n continu\u0103 s\u0103 sus\u021bin\u0103 sectorul fosil, a\u0219tept\u00e2ndu-se ca tranzi\u021bia energetic\u0103 s\u0103 se realizeze de la sine.  <\/p>\n\n

\u00cen ultima variant\u0103 a strategiei energetice, este promovat hidrogenul. Majoritatea hidrogenului utilizat ast\u0103zi nu este \u201everde\u201d – gazul natural este principala surs\u0103 de producere a hidrogenului, urmat \u00eendeaproape de c\u0103rbune. Peste 95% din produc\u021bia actual\u0103 de hidrogen este bazat\u0103 pe combustibili fosili. O astfel de dependen\u021b\u0103 de combustibilii fosili implic\u0103 faptul c\u0103 produc\u021bia de hidrogen duce \u00een prezent la emisii semnificative de carbon: 10 tone de dioxid de carbon sunt eliberate pentru fiecare ton\u0103 de hidrogen (tC02 \/ tH2) produs\u0103 din gaze naturale. \u00cen consecin\u021b\u0103, produc\u021bia de hidrogen din gaze naturale \u0219i c\u0103rbune este ast\u0103zi responsabil\u0103 pentru aproximativ 830 de milioane de tone de emisii de dioxid de carbon pe an, care este echivalentul emisiilor de CO2 din Regatul Unit \u0219i Indonezia combinate.<\/p>\n\n

Prin urmare, hidrogenul nu este per se neutru din punct de vedere climatic; depinde de modul \u00een care este produs. Fie c\u0103 hidrogenul este produs din energie electric\u0103 regenerabil\u0103, combustibili fosili sau nucleari, el afecteaz\u0103 obiectivul de a atinge neutralitatea climei p\u00e2n\u0103 \u00een 2040. Mai mult, cota necesar\u0103 de energie regenerabil\u0103 \u00een mixul de energie ar trebui s\u0103 fie de aproximativ 80% pentru a ob\u021bine un avantaj ecologic \u00een utilizarea hidrogenului peste electrificare direct\u0103. Hidrogenul are un dezavantaj substan\u021bial \u00een compara\u021bie cu electrificarea direct\u0103 cresc\u00e2nd consumul total de energie, cererea total\u0103 de energie electric\u0103 \u0219i cererea total\u0103 de energie electric\u0103 din surse renegerabile.<\/p>\n\n

\u00cen plus, este important s\u0103 fie definite criteriile de sustenabilitate. Hidrogenul regenerabil alimentat cu energie electric\u0103 \u0219i produs prin electroliz\u0103 are un impact asupra utiliz\u0103rii terenului \u0219i asupra biodiversit\u0103\u021bii. Electroliza necesit\u0103 cantit\u0103\u021bi mari de ap\u0103. Astfel, criteriile de durabilitate ar trebui s\u0103 ia \u00een considerare impactul asupra resurselor utilizate, cum ar fi apa \u0219i utilizarea terenurilor.<\/p>\n\n

Ast\u0103zi, hidrogenul regenerabil (verde) nu este competitiv din punct de vedere financiar \u00een compara\u021bie cu hidrogenul \u201ealbastru\u201d sau \u201egri\u201d (bazat pe combustibili fosili) din cauza diferen\u021belor dintre pre\u021burile la gaz \u0219i electricitate. Costul actual al energiei electrice produse de surse regenerabile de energie \u0219i pre\u021burile electrolizoarelor sunt principalele bariere \u00een calea desf\u0103\u0219ur\u0103rii produc\u021biei de hidrogen verde prin electroliz\u0103. Cu toate acestea, se a\u0219teapt\u0103 ca hidrogenul verde\/regenerabil s\u0103 devin\u0103 mai competitiv dec\u00e2t hidrogenul bazat pe combustibili fosili p\u00e2n\u0103 \u00een 2035 \u00een China  \u0219i s-ar putea face acela\u0219i lucru \u00een Europa dac\u0103 UE dezvolt\u0103 o pia\u021b\u0103 pentru produc\u021bia de hidrogen regenerabil prin electroliz\u0103, investind \u00een inova\u021bie la scar\u0103 mai mare p\u00e2n\u0103 \u00een 2035. Acest scenariu ar putea fi  realizabil \u00een contextul recent \u00eenfiin\u021batei Alian\u021be pentru Hidrogen Curat, care ar trebui s\u0103 identifice nevoile sectorului hidrogenului de a contribui la obiectivul UE de neutralitate climatic\u0103.<\/p>\n\n

Per ansamblu, produc\u021bia de hidrogen regenerabil nu ar trebui s\u0103 concureze cu produc\u021bia de energie regenerabil\u0103 care ar putea fi utilizat\u0103 direct – \u0219i mai eficient – pentru decarbonarea sectoarelor cheie, precum \u00eenc\u0103lzirea \u0219i transportul. Acest lucru ar necesita deja o cre\u0219tere \u0219i implementare masiv\u0103 a surselor de energie regenerabil\u0103 (\u00een principal fotovoltaice, precum \u0219i a energiei eoliene terestre \u0219i offshore), precum \u0219i dezvoltarea infrastructurii re\u021belei necesare \u2013 ceea ce reprezint\u0103 o problem\u0103 de capacitate pe termen scurt.<\/p>\n\n

\u00cen acela\u0219i timp, strategia se bazeaz\u0103 pe un scenariu care presupune din punct de vedere al produc\u021biei de hidroenergie finalizarea investi\u021biilor \u00een curs ale Hidroelectrica. De\u0219i nu mai sunt men\u021bionate punctual, este cunoscut faptul c\u0103 printre aceste investi\u021bii se num\u0103r\u0103 \u0219i investi\u021bii precum amenajarea din Defileul Jiului sau cea de pe r\u00e2ul R\u0103stoli\u021ba care presupun lucr\u0103ri a c\u0103ror legalitate este \u00een prezent contestat\u0103 \u00een fa\u021ba instan\u021belor de judecat\u0103. \u00cen opinia noastr\u0103, strategia energetic\u0103 nu trebuie s\u0103 se bazeze pe astfel de scenarii \/ investi\u021bii care poart\u0103 un risc major de a nu se implementa dat\u0103 fiind \u00eenc\u0103lcarea legisla\u021biei de mediu \u00een vigoare. Amenin\u021b\u0103rile pentru biodiversitatea apei dulci sunt bine documentate, dar lipsesc ac\u021biuni coordonate la nivelul politicilor publice \u0219i a deciziilor sectoriale pentru a inversa declinul. Speciali\u0219tii au prezentat \u00een februarie anul acesta un plan de recuperare de urgen\u021b\u0103 (publicat \u00een BioScience) pentru a stopa curba ascendent\u0103 a pierderii biodiversit\u0103\u021bii apei dulci. Planul de recuperare de urgen\u021b\u0103 solicit\u0103 luarea de m\u0103suri urgente pentru a face fa\u021b\u0103 amenin\u021b\u0103rilor care au dus la pierderea cu 84% a popula\u021biilor de specii de ap\u0103 dulce \u0219i la pierderea a 30% din ecosistemele de ap\u0103 dulce din 1970 – ecosisteme care ne ofer\u0103 ap\u0103, hran\u0103, mijloace de trai \u0219i protec\u021bie \u00eempotriva inunda\u021biilor \u0219i secetelor. Printre ac\u021biunile prioritare se num\u0103r\u0103 accelerarea implement\u0103rii eficiente a evalu\u0103rilor de mediu; protejarea \u0219i restabilirea conectivit\u0103\u021bii (\u0219tiut fiind faptul c\u0103 amenaj\u0103rile hidroenergetice afecteaz\u0103 grav conectivitatea r\u00e2urilor); \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii apei; protejarea \u0219i refacerea habitatelor critice; sau gestionarea exploat\u0103rii resurselor ecosistemelor de ap\u0103 dulce.<\/p>\n\n

Totodat\u0103, strategia promoveaz\u0103 pentru orizontul de timp 2050 cre\u0219terea rolului biomasei \u00een mixul energetic. Poten\u021bialul de biomas\u0103 pentru producerea bioenergiei sau a biocarburan\u021bilor trebuie calculat\u00a0 \u021bin\u00e2nd cont de criterii robuste \u0219i verificabile pentru contabilizarea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103, la un nivel sustenabil de consum. Utilizarea eficient\u0103 a resurselor de biomas\u0103 \u0219i criterii de sustenabilitate social\u0103 \u0219i de mediu sunt de asemenea necesare pentru a stabili poten\u021bialul pentru producerea bioenergiei. Din textul strategiei energetice nu reiese faptul c\u0103 analiza poten\u021bialului de producere a bioenergiei din biomas\u0103 ia \u00een considerare aceste elemente critice. \u00cen ceea ce prive\u0219te biomasa forestier\u0103 (chiar \u0219i cea care provine din reziduuri forestiere) exist\u0103 motive serioase de precau\u021bie legate de utilizarea reziduurilor forestiere \u00een scopuri energetice, precum: (i) extrac\u021bia reziduurilor poate cre\u0219te nevoia de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte artificiale \u0219i \/ sau poate reduce rata de cre\u0219tere a re\u00eemp\u0103duririi – \u0219i, prin urmare, rata la care carbonul este recapturat din atmosfer\u0103; (ii) poate fi dificil s\u0103 se controleze exact ce reziduuri sunt extrase dintr-o p\u0103dure, unde sunt transportate\/luate \u0219i \u00een ce scop; \u0219i (iii) c\u0103 extrac\u021bia lemnului poate avea un impact major asupra biodiversit\u0103\u021bii (\u0219i, prin aceasta, pot afecta negativ rezilien\u021ba p\u0103durilor). Raportul de mediu \u0219i cel de evaluare adecvat\u0103 nu \u021bin cont de aceste aspecte.<\/p>\n\n

\u00cen concluzie, consider\u0103m c\u0103 strategia energetic\u0103 pus\u0103 \u00een discu\u021bie ar fi trebuit s\u0103 fie documentul care s\u0103 descrie cum se va realiza tranzi\u021bia energetic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, cu pa\u0219i foarte concre\u021bi \u0219i semnificativi ca pondere p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2030 \u0219i cu o viziune pe termen lung care s\u0103 duc\u0103 spre neutralitate climatic\u0103 \u00een 2050, \u021bin\u00e2nd cont de necesitatea stop\u0103rii urgente a curbei ascendente de pierdere a biodiversit\u0103\u021bii. Actuala propunere nu \u00eentrune\u0219te aceste condi\u021bii. Traiectoria spre decarbonarea sectorului energetic este \u00eenc\u0103 ambigu\u0103 \u0219i abordeaz\u0103 tehnologii discutabile, cu riscuri asupra biodiversit\u0103\u021bii, fapt ce determin\u0103 incertitudini pentru to\u021bi cei interesa\u021bi (autorit\u0103\u021bi na\u021bionale \u0219i europene, investitori, companii, comunit\u0103\u021bi afectate, cet\u0103\u021beni, deciden\u021bi din mediul politic etc.). Prin urmare, v\u0103 solicit\u0103m s\u0103 lua\u021bi \u00een considerare aspectele critice descrise \u00een aceast\u0103 scrisoare de pozi\u021bie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Draftul Strategiei energetice a Rom\u00e2niei 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, aduce \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri fa\u021b\u0103 de versiunea anterioar\u0103, fiind un document mai realist prin simpla eliminare a unor proiecte de investi\u021bii supradimensionate…<\/p>\n","protected":false},"author":34,"featured_media":4649,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ep_exclude_from_search":false,"p4_og_title":"","p4_og_description":"","p4_og_image":"","p4_og_image_id":"","p4_seo_canonical_url":"","p4_campaign_name":"not set","p4_local_project":"not set","p4_basket_name":"not set","p4_department":"","footnotes":""},"categories":[2,31],"tags":[73,7],"p4-page-type":[],"class_list":["post-4648","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-clima-si-energie","category-greenpeace","tag-tranzitie-justa-1","tag-energie-regenerabila"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4648","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/users\/34"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4648"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4648\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11240,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4648\/revisions\/11240"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4649"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4648"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4648"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4648"},{"taxonomy":"p4-page-type","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/p4-page-type?post=4648"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}