{"id":5750,"date":"2021-04-07T12:07:10","date_gmt":"2021-04-07T09:07:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/?p=5750"},"modified":"2026-04-02T13:34:54","modified_gmt":"2026-04-02T10:34:54","slug":"dezvoltarea-mobilitatii-urbane-in-bucuresti-prin-planul-de-redresare-si-rezilienta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/articol\/5750\/dezvoltarea-mobilitatii-urbane-in-bucuresti-prin-planul-de-redresare-si-rezilienta\/","title":{"rendered":"Dezvoltarea mobilit\u0103\u021bii urbane \u00een Bucure\u0219ti prin Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Planul de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (PNRR)<\/a> pe care Rom\u00e2nia \u00eel elaboreaz\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 va stabili priorit\u0103\u021bile de investi\u021bii \u0219i reformele necesare pentru redresare economic\u0103 \u0219i cre\u0219tere sustenabil\u0103.<\/p>\n\n

Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatic\u0103 \u0219i pentru a reduce poluarea din marile ora\u0219e, emisiile generate de transport trebuie s\u0103 scad\u0103 rapid. Emisiile din transporturi au continuat s\u0103 creasc\u0103 \u00eentr-un ritm accelerat \u00een UE, \u00een timp ce emisiile de gaze cu efect de ser\u0103 (GES) din alte surse au \u00eencetinit sau au sc\u0103zut. Emisiile provenite din transport au fost cu 28% mai mari \u00een 2017 dec\u00e2t \u00een 1990<\/a>.<\/p>\n\n

Rom\u00e2nia are nevoie de o foaie de parcurs pentru decarbonarea sectorului de transport, o tranzi\u021bie \u00een concordan\u021b\u0103 cu amploarea \u0219i viteza prescrise de comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i care ar aduce o contribu\u021bie echitabil\u0103 la reducerea polu\u0103rii, limitarea \u00eenc\u0103lzirii globale cu 1,5 \u00b0 C \u0219i combaterea fenomenelor meteo extreme asociate schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n\n

\u201cInvesti\u021biile insuficiente afecteaz\u0103 poten\u021bialul economiei de a se apropia de nivelurile din UE. Calitatea \u0219i fiabilitatea re\u021belelor rutiere \u0219i feroviare sunt slabe. Investi\u021biile \u00een infrastructuri durabile de transport, de energie \u0219i de mediu (pentru de\u0219euri, ape reziduale \u0219i poluarea aerului) sunt insuficiente\u201d – <\/em>Raportul de \u021bar\u0103 din 2020 privind Rom\u00e2nia<\/em><\/a><\/em><\/p>\n\n

\u201cCalitatea infrastructurii, inclusiv \u00een sectorul transporturilor, al energiei, al de\u0219eurilor \u0219i al apelor reziduale, r\u0103m\u00e2ne redus\u0103 \u0219i limiteaz\u0103 perspectivele de cre\u0219tere ale Rom\u00e2niei. \u00cen pofida unor investi\u021bii publice semnificative dup\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la Uniune, infrastructura fizic\u0103 a \u021b\u0103rii r\u0103m\u00e2ne subdezvoltat\u0103. Starea general\u0103 \u0219i fiabilitatea re\u021belelor rutiere \u0219i feroviare sunt precare. Infrastructura nu corespunde nevoilor \u00een materie de trafic generate de o economie \u00een expansiune\u201d – <\/em>Recomand\u0103rile specifice de \u021bar\u0103 din 2019 privind Rom\u00e2nia<\/em><\/a><\/em><\/p>\n\n

Decarbonarea sectorului de transport din Bucure\u0219ti<\/strong> <\/strong><\/p>\n\n

Recomand\u0103rile propuse<\/a> se bazeaz\u0103 at\u00e2t pe p\u00e2rghiile tehnologice, c\u00e2t \u0219i pe cele sistemice, pentru a oferi recomand\u0103ri de politici pentru factorii de decizie din institu\u021bii \u0219i guvern. P\u00e2rghiile tehnologice includ trecerea la tehnologii alternative \u0219i cre\u0219terea eficien\u021bei, \u00een timp ce solu\u021biile sistemice includ reducerea nevoii de transport \u0219i trecerea la alternative ecologice.<\/p>\n\n

Elementele esen\u021biale ale tranzi\u021biei prezentate sunt \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea infrastructurii pietonale \u0219i pentru biciclete \u00een ora\u0219e \u0219i crearea de investi\u021bii semnificative \u0219i sus\u021binute \u00een c\u0103i ferate, trenuri \u0219i autobuze electrice.<\/p>\n

<\/div>\n
  1. TRANSPORT FEROVIAR <\/strong>
    <\/strong>Gara nou\u0103, trenuri suburbane \u0219i trenuri de mare viteza \u00een Bucure\u0219ti<\/li><\/ol>\n\n

    Anul 2021 a fost declarat de UE Anul European al C\u0103ilor Ferate. Transporturile sunt responsabile pentru o p\u0103trime din emisiile de gaze cu efect de ser\u0103 ale UE, iar emisiile generate de transporturi continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103. Rom\u00e2nia are acum la dispozi\u021bie bani europeni pentru a dezvolta un sistem de transport durabil, iar sistemul feroviar trebuie s\u0103 fie o prioritate. Bucure\u0219tiul are mare nevoie de o re\u021bea feroviar\u0103 de trenuri suburbane pentru a decongestiona traficul \u0219i a reduce poluarea. Acest proiect este o oportunitate fantastic\u0103, poate uni Bucure\u0219tiul cu marile ora\u0219e din Rom\u00e2nia \u0219i din Europa, prin trenuri care pot circula uzual la viteze de peste 300 km\/h.<\/p>\n\n

    Planul include \u00een Componenta I.4 Tranzi\u021bia verde \u2013 transport feroviar \u0219i mobilitate urban\u0103 verde:<\/em><\/p>\n\n

    • Modernizarea managementului traficului feroviar pe re\u021beaua na\u021bional\u0103 \u00een vederea fluidiz\u0103rii traficului feroviar pe urm\u0103toarele sectoare de cale ferat\u0103: Arad-Timi\u0219oara-Caransebe\u0219; Cluj-Episcopia Bihor; conexiune feroviar\u0103 Bra\u0219ov-aeroport; conexiune feroviar\u0103 Timi\u0219oara – aeroport; trenul metropolitan Cluj Napoca, precum \u0219i re\u00eennoirea liniei de cale ferat\u0103 (\u0219ine, traverse, macaze, \u00eenlocuirea stratului de piatra) \u0219i electrificarea liniei de cale ferat\u0103.<\/em>
      <\/em><\/li>
    • Optimizarea mersului trenurilor de c\u0103l\u0103tori pe re\u021beaua feroviar\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i metropolitan\u0103 prin achizi\u021bia de material rulant ecologic, modernizarea materialului rulant existent \u0219i modernizarea punctelor de oprire.<\/em>
      <\/em><\/li>
    • Cre\u0219terea eficien\u021bei mobilit\u0103\u021bii urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu metroul ceea ce implic\u0103 achizi\u021bia sistemelor de management al consumului de energie electric\u0103, achizi\u021bionarea de material rulant nou \u0219i construirea de noi magistrale de metrou Bucure\u0219ti \u0219i Cluj.<\/em><\/li><\/ul>\n\n
      1. ELECTRIFICAREA TRANSPORTUlUI PUBLIC \u0218I STA\u021aII DE \u00ceNC\u0102RCARE RAPIDE
        <\/strong>Autobuze electrice \u0219i electrificarea total\u0103 a transportului public \u00een Bucure\u0219ti<\/li><\/ol>\n\n

        Obiectivul UE \u0219i al Rom\u00e2niei de a atinge neutralitate climatic\u0103 implic\u0103 \u0219i o transformare a modului \u00een care ne deplas\u0103m \u00een marile ora\u0219e. La nivelul Bucure\u0219tiului, \u00eenlocuirea complet\u0103 a flotei de autobuze diesel cu o flot\u0103 de autobuze 100% electric\u0103 trebuie s\u0103 fie o prioritate cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t Bucurestiul a fost recent subiectul unei noi proceduri de sanc\u021biune din partea Comisiei Europene pentru poluarea cu noxe, provenit\u0103 \u00een particular din trafic.<\/p>\n\n

        Planul include \u00een Componenta IV.1. Fondul de rezilien\u021b\u0103 pentru localit\u0103\u021bi. Pentru municipiile re\u0219edin\u021b\u0103 de jude\u021b (\u0219i zonele lor urbane func\u021bionale):<\/em><\/p>\n\n

        • Schimbarea parcului de vehicule destinate transportului public (achizi\u021bia de material rulant – autobuze electrice sau cele ce utilizeaz\u0103 combustibili alternativi, tramvaie, troleibuze; sta\u021bii de \u00eenc\u0103rcare pentru autobuzele electrice; amenajarea \u0219i dotarea depourilor, inclusiv sta\u021bii de transformare) – proiectele finan\u021bate vor fi condi\u021bionate de crearea de benzi dedicate pentru transportul public. 
          <\/em><\/li>
        • Asigurarea infrastructurii pentru transportul public (realizarea de benzi dedicate pentru transportul public; reabilitarea\/ modernizarea\/ extinderea c\u0103ilor de rulare pentru transportul public; construirea\/ reamenajarea de noduri intermodale). <\/em>
          <\/li><\/ul>\n\n
          1. RETEA DE PISTE PROTEJATE DE BICICLETE <\/strong>
            <\/strong>500 de km de piste de biciclete \u00een Bucure\u0219ti<\/li><\/ol>\n\n

            \u00cen Bucure\u0219ti sunt doar 20 de km de piste de biciclete protejate, c\u00e2nd lungimea total\u0103 a str\u0103zilor capitalei este de 1821 km. Sutele de kilometri promise de Prim\u0103ria Capitalei prin Planul de Mobilitate Urban\u0103 Durabil\u0103 (PMUD) \u0219i prin Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) nu sunt construite. Bucure\u0219tiul are nevoie de o re\u021bea de piste protejate de biciclete \u0219i \u00een contextul distan\u021b\u0103rii fizice impuse de pandemia COVID-19. Paris, Milano, Bruxelles \u0219i multe alte ora\u0219e au investit recent \u00een locuri prietenoase cu bicicli\u0219tii. De exemplu, Milano a transformat 35 de kilometri de str\u0103zi destinate autovehiculelor \u00een zone pietonale \u0219i pentru bicicli\u0219ti pentru a p\u0103stra calitatea bun\u0103 a aerului observat\u0103 \u00een timpul carantinei, iar Parisul, care are deja 370 de kilometri de piste, a mai \u00eenfiin\u021bat unele temporare \u0219i a ajuns la aproximativ 650 de kilometri de piste. <\/p>\n\n

            Planul include \u00een Componenta IV.1. Fondul de rezilien\u021b\u0103 pentru localit\u0103\u021bi. Pentru municipiile re\u0219edin\u021b\u0103 de jude\u021b (\u0219i zonele lor urbane func\u021bionale):<\/em><\/p>\n\n

            • Asigurarea infrastructurii pentru biciclete (realizarea\/ modernizarea de benzi dedicate pentru biciclete\/ mijloace de transport nemotorizate)<\/em><\/li><\/ul>\n\n

              Planul include \u00een Componenta IV.4 Rom\u00e2nia Velo \u2013 \u00cencurajarea transportului \u0219i turismului pe biciclet\u0103 \u0219i pedestru:<\/em><\/p>\n\n

              • Schimbarea legisla\u021biei \u00een vigoare, prin promovarea unui act normativ privind traseele cicloturistice<\/em><\/li>
              • Construirea a p\u00e2n\u0103 la 3.000 km de piste de ciclo-turism \u00een Rom\u00e2nia, finalizarea Eurovelo 6 \u0219i a altor trasee velo europene <\/em><\/li>
              • Sus\u021binerea rutei Via Transilvanica \u0219i a altor proiecte mature ini\u021biate de societatea civil\u0103 \u0219i de administra\u021biile publice locale;<\/em><\/li><\/ul>\n\n

                Planul de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 mai arat\u0103 c\u0103 \u201c\u00cen cazul regiunii Bucure\u0219ti-Ilfov, metroul r\u0103m\u00e2ne unul dintre principalele mijloace de transport<\/strong>, singurul care a reu\u0219it s\u0103 sus\u021bin\u0103 o cre\u0219tere lent\u0103 a num\u0103rului de pasageri transporta\u021bi \u00een intervalul 2014-2018. De\u0219i reprezint\u0103 doar 4% din lungimea \u00eentregii re\u021bele de transport public a capitalei, metroul asigur\u0103 transportul a cca. 30% din volumul total al c\u0103l\u0103torilor ce utilizeaz\u0103 mijloacele de transport \u00een comun din Municipiul Bucure\u0219ti. Sunt aprox. 2,3 mil. de locuitori, iar \u00eentre 300.000 \u0219i 350.000 de persoane se afl\u0103 \u00een tranzit zilnic. Bucure\u0219tiul este ora\u0219ul cu cele mai mari ambuteiaje din Europa \u0219i unul dintre cele mai afectate din \u00eentreaga lume, av\u00e2nd un nivel de congestie de 41%, ajung\u00e2nd pe locul 8 \u00een clasamentul celor mai grave din lume \u0219i pe primul loc \u00een Europa<\/strong>\u201d 

                FOTO \u2013 Ioan Mircea Topoleanu<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                Rom\u00e2nia are nevoie de o foaie de parcurs pentru decarbonarea sectorului de transport, o tranzi\u021bie \u00een concordan\u021b\u0103 cu amploarea \u0219i viteza prescrise de comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i care ar aduce o contribu\u021bie echitabil\u0103 la reducerea polu\u0103rii, limitarea \u00eenc\u0103lzirii globale cu 1,5 \u00b0 C \u0219i combaterea fenomenelor meteo extreme asociate schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n","protected":false},"author":28,"featured_media":5770,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ep_exclude_from_search":false,"p4_og_title":"","p4_og_description":"","p4_og_image":"","p4_og_image_id":"","p4_seo_canonical_url":"","p4_campaign_name":"not set","p4_local_project":"not set","p4_basket_name":"not set","p4_department":"","footnotes":""},"categories":[2,31],"tags":[35,97,132],"p4-page-type":[30],"class_list":["post-5750","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-clima-si-energie","category-greenpeace","tag-poluare","tag-schimbari-climatice","tag-campanii-vechi","p4-page-type-articol"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5750","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/users\/28"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5750"}],"version-history":[{"count":20,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5750\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11228,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5750\/revisions\/11228"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5770"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5750"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5750"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5750"},{"taxonomy":"p4-page-type","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/p4-page-type?post=5750"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}