{"id":6188,"date":"2021-07-06T15:20:45","date_gmt":"2021-07-06T12:20:45","guid":{"rendered":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/?p=6188"},"modified":"2021-07-08T14:47:21","modified_gmt":"2021-07-08T11:47:21","slug":"cod-rosu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/articol\/6188\/cod-rosu\/","title":{"rendered":"Cod ro\u0219u"},"content":{"rendered":"\n

Pove\u0219ti despre dou\u0103 planete – Schimb\u0103ri climatice \u0219i inegalitate \u00eentr-o lume divizat\u0103<\/a><\/strong>, volumul colectiv lansat de cur\u00e2nd la editura Black Button Books<\/strong> \u0219i coordonat de John Freeman, aduce laolalt\u0103 36 de texte care ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine felul \u00een care criza de mediu \u0219i inegalit\u0103\u021bile sociale din ce \u00een ce mai accentuate lovesc unele dintre cele mai vulnerabile comunit\u0103\u021bi din \u00eentreaga lume. <\/p>\n\n

La volum a contribuit \u0219i colegul nostru Vlad C\u0103tun\u0103, coordonatorul campaniei de Clim\u0103 \u0219i Energie, cu un material \u00een care, rememor\u00e2nd experien\u021ba personal\u0103 a verilor copil\u0103riei tr\u0103ite la bunici, \u00een satul \u021au\u021bcani, aproape de B\u00e2rlad, creioneaz\u0103 un tablou amplu al viitorului climatic nu foarte \u00eendep\u0103rtat \u00een Rom\u00e2nia \u0219i explic\u0103 modul \u00een care vom resim\u021bi cu to\u021bii efectele din ce \u00een ce mai acute ale schimb\u0103rilor climatice. <\/p>\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n

Red\u0103m mai jos textul integral<\/strong><\/p>\n\n

\u00cen 1994, c\u00e2nd Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite declara ziua de 17 iunie Ziua Mondial\u0103 de combatere a de\u0219ertific\u0103rii \u0219i secetei, aveam aproape opt ani \u0219i m\u0103 preg\u0103team de vacan\u021ba de var\u0103. Ca \u00een fiecare an, mergeam la bunici, \u00een satul \u021au\u021bcani, situat la 40 kilometri est de B\u00e2rlad. Acolo l\u0103sam \u00een urm\u0103 toate grijile ora\u0219ului schilodit de tranzi\u021bie, s\u0103r\u0103cit de \u00eenchiderea fabricilor \u0219i disponibiliz\u0103ri. Mergeam la mamaia \u0219i la tataia. L\u0103sam \u00een urm\u0103 ora\u0219ul dintre coline \u0219i sentimentul de nesiguran\u021b\u0103, care zi de zi se i\u021bea \u00een familia noastr\u0103. Tr\u0103iam vremuri grele cu un singur salariu muncitoresc, datorii la \u00eentre\u021binere \u0219i pre\u021buri explodate. Locuiam \u00eentr-un c\u0103min f\u0103r\u0103 ap\u0103 cald\u0103, cu \u201edu\u0219ul\u201d s\u0103pt\u0103m\u00e2nal la lighean \u0219i bucuria ciocolatei Africana pe care o primeam la final de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Iarna ne \u00eenc\u0103lzeam la un re\u0219ou electric improvizat, iar c\u00e2nd venea doamna de la \u201eap\u0103 \u0219i gunoi\u201d aveam instruc\u021biuni clare s\u0103 nu deschidem u\u0219a. Lipsurile de la ora\u0219 ne \u00eempingeau la bunici. \u0218i cred c\u0103 asta se \u00eent\u00e2mpla cu to\u021bi copiii de la blocul G2 \u0219i din cartierul Confec\u021bii. Odat\u0103 cu vara \u00eencepea marea migra\u021bie sezonier\u0103 a copiilor (sau a puilor de Avicola, cum ne alintau bunicii) spre rural. Cu to\u021bii disp\u0103ream care \u00eencotro p\u00e2n\u0103 aproape de \u00eenceperea \u0219colii. La \u021bar\u0103 aveam castrave\u021bii \u0219i ro\u0219iile sub nas, iar sear\u0103 de sear\u0103, c\u00e2nd mamaia mergea s\u0103 mulg\u0103 vaca, nu mai aveam r\u0103bdare \u0219i m\u0103 duceam cu cana dup\u0103 ea.<\/p>\n\n

Vara la bunici nu aveam nevoie de \u00eenc\u0103l\u021b\u0103ri. \u00cen picioarele goale hoin\u0103ream gr\u0103dinile, p\u0103\u0219unile \u0219i drumurile cu nisip fin \u0219i arz\u0103tor. Atunci c\u00e2nd p\u0103\u0219eam pe el ne imaginam c\u0103 suntem la mare cu picioarele cufundate \u00een plaj\u0103. Asfaltul nu f\u0103cea parte din peisajul satului. \u0218i nici ma\u0219inile. Rareori auzeai trec\u00e2nd vreun utilaj agricol. \u00cen schimb drumurile erau circulate de oameni care \u00ee\u0219i d\u0103deau bun\u0103 ziua, de c\u0103ru\u021be, de care trase de boi, de cireada de vite sau turma de oi sau de p\u0103s\u0103rile de curte trimise la p\u0103scut. \u0218i erau pline de nepo\u021bi veni\u021bi \u00een vacan\u021b\u0103.<\/p>\n\n

Nu aveam asfalt, canalizare, ap\u0103 curent\u0103, gaze sau vreun sistem de gestionare a de\u0219eurilor. Avem r\u00e2pele unde aruncam gunoaiele. Mai mult resturi vegetale. Plasticul \u00eenc\u0103 nu \u00ee\u0219i f\u0103cuse apari\u021bia \u00een sat, iar textilele uzate se transformau \u00een \u021bolice. Aveam f\u00e2nt\u00e2nile de unde luam apa contaminat\u0103 cu nitra\u021bi, aveam curent \u0219i Televiziunea Rom\u00e2n\u0103. Nu ratam niciodat\u0103 Captain Planet<\/em>. Aveam transportul cu rata, care pleca \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 de la marginea satului, de la caban\u0103 (o construc\u021bie rudimentar\u0103 din chirpici, f\u0103r\u0103 geamuri \u0219i f\u0103r\u0103 u\u0219i, unde lumea se ad\u0103postea, mai ales \u00een sezonul rece, de ploaie \u0219i de v\u00e2nt, \u00een a\u0219teptarea autobuzului). De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd pornea autobuzul, vomitam \u00een batistu\u021ba special preg\u0103tit\u0103 pentru acest moment. La pornire eram \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi de o cantitate mare de noxe. Primii 7 km de drum de \u021bar\u0103 p\u00e2n\u0103 treceam la asfalt erau un calvar \u00een autobuzele DAC. Hurduc\u0103itul ne \u00eentorcea stomacul pe dos, iar  noxele se \u00eembinau armonios, \u00een sufletul nostru,  cu  praful care se strecura prin toate cr\u0103p\u0103turile ma\u0219inii.<\/p>\n\n

\u00cen primele zile ne refamiliarizam cu via\u021ba la \u021bar\u0103, cu gr\u0103dina, curtea, cu animalele, cu ritualurile din gospod\u0103rie \u0219i cu mersul la toaleta din fundul cur\u021bii. Ne pricopseam cu mici treburi pe care trebuia sa le ducem la bun sf\u00e2r\u0219it: s\u0103 aducem ap\u0103 de la f\u00e2nt\u00e2n\u0103, s\u0103 culegem frunze de floarea soarelui \u0219i s\u0103 le amestec\u0103m cu p\u0103sat (hrana pentru puii de g\u0103in\u0103), s\u0103 str\u00e2ngem mohorul pentru vite, s\u0103 str\u00e2ngem ou\u0103le din cuibare. \u0218i ne pricopseam \u0219i cu grijile bunicilor. De fapt, era una singur\u0103 care ap\u0103rea constant \u00een discu\u021biile de zi cu zi. C\u00e2nd are s\u0103 plou\u0103?<\/em> Avem suficient\u0103 ap\u0103 \u00een f\u00e2nt\u00e2ni ca s\u0103 ud\u0103m gr\u0103dina?<\/em><\/p>\n\n

La \u021au\u021bcani \u0219i \u00een \u00eemprejurimi nu prea ploua. Iar c\u00e2nd ploua, nu ploua atunci c\u00e2nd era nevoie. Norii se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nau mai mereu s\u0103 ocoleasc\u0103 satul \u0219i terenurile agricole dimprejur. \u0218i ca s\u0103 le fac\u0103 oamenilor inima rea, ploaia refuza s\u0103 cad\u0103 chiar atunci c\u00e2nd o invocau cel mai puternic, pe 20 iulie, de Sf\u00e2ntul Ilie, de hramul satului. Norii treceau, oamenii se g\u00e2ndeau cum s\u0103 fac\u0103 rost de ap\u0103, iar b\u0103tr\u00e2nii \u00ee\u0219i aminteau de vremurile c\u00e2nd ploua constant. De vremea c\u00e2nd satul era \u00eenconjurat de p\u0103duri.<\/p>\n\n

\u00cen perioada cea mai torid\u0103 a verii, c\u00e2nd nu ploua s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eentregi, mergeam aproape sear\u0103 de sear\u0103 cu tataia s\u0103 aducem ap\u0103 de la f\u00e2nt\u00e2n\u0103 ca s\u0103 ud\u0103m gr\u0103dina \u0219i s\u0103 avem ap\u0103 pentru animale. Puneam boii la jug, \u00eenc\u0103rcam carul cu dou\u0103, trei butoaie \u0219i mergeam pentru aprovizionare pe uli\u021b\u0103 lui mo\u0219 Costache la f\u00e2nt\u00e2na cu cump\u0103n\u0103. Dar \u00eenainte, tataia \u00een\u021bepa p\u0103m\u00e2ntul. Era mereu \u00een c\u0103utarea p\u00e2nzei freatice. \u0218i ani buni s-a \u00een\u021beles bine cu apa din p\u0103m\u00e2nt care era mereu aproape de gospod\u0103rie. Aveau \u00een\u021belegerea lor. Aveam ap\u0103 \u00een curte \u0219i aveam ap\u0103 \u00een cas\u0103. Tataia se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nase s\u0103 aib\u0103 ap\u0103 \u00een cas\u0103, ceva nemai\u00eent\u00e2lnit la acea vreme pentru satul \u021au\u021bcani. Dar la un moment dat a disp\u0103rut \u0219i p\u00e2nza freatic\u0103 de suprafa\u021b\u0103. \u0218i oric\u00e2te prospec\u021biuni a f\u0103cut, n-a mai dat de firul de ap\u0103. \u00cen\u021belegerea se rupsese, iar firul de ap\u0103 se pierduse f\u0103r\u0103 urm\u0103. Unde gre\u0219ise? Am r\u0103mas la c\u0103ratul apei de la f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u0219i mereu cu speran\u021ba c\u0103 ploaia va veni \u0219i c\u0103 p\u00e2nza freatic\u0103 se va \u00eentoarce. Mereu \u00een a\u0219teptarea firului de ap\u0103 \u0219i cu speran\u021ba c\u0103 episoadele de secet\u0103 nu vor mai fi at\u00e2t de intense.<\/p>\n\n

Ce nu \u0219tiam atunci, \u00een anii \u201990, \u0219i ce nu \u0219tia tataia era c\u0103 de ceva vreme lumea \u00eencepea s\u0103 se schimbe. C\u0103 lipsa p\u0103durilor, seceta, solul epuizat, aridizat \u0219i lipsit de via\u021b\u0103, dispari\u021bia p\u00e2nzei freatice \u0219i ploile care ne ocoleau erau toate fenomene str\u00e2ns legate \u00eentre ele. \u00centre ele \u0219i noi, oamenii. Nu \u0219tiam de schimb\u0103ri climatice, de \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 \u0219i de cantitatea uria\u0219\u0103 de gaze cu efecte de ser\u0103 generat\u0103 de oameni de la Revolu\u021bia Industrial\u0103 \u00eencoace \u0219i acumulat\u0103 \u00een atmosfer\u0103. Ve\u0219tile despre eroziunea solului, de\u0219ertificare, despre mi\u0219carea ecologist\u0103 pe schimb\u0103ri climatice care se contura la \u00eenceputul anilor \u201990 nu ajunseser\u0103 la urechile noastre. Buletinul de \u0219tiri sau programele de la radio nu analizau subiectul. Altele erau problemele.  Mi\u0219carea constituit\u0103 la nivel interna\u021bional \u0219i care se baza pe informa\u021biile furnizate de comunitatea oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 ar\u0103ta cu degetul spre activit\u0103\u021bile industriale, emisiile de gaze cu efect de ser\u0103, arderea combustibililor fosili (c\u0103rbune, gaze, petrol) \u0219i \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 pe care o generau. Dar noi nu \u0219tiam. Nu \u0219tiam c\u0103 Planeta \u00eencepea s\u0103 dea \u00een foc. \u00cen a\u0219teptarea ploii \u0219i \u00een ne\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 nu ne imaginam c\u0103 diminuarea precipita\u021biilor, degradarea solului, reducerea debitelor de ap\u0103 ale r\u00e2urilor, valurile de c\u0103ldur\u0103 \u0219i aversele se vor amplifica \u0219i multiplica \u00een urm\u0103torii ani. Nu \u0219tiam c\u0103 p\u0103\u0219unatul excesiv \u0219i desp\u0103durirea pot duce la de\u0219ertificare prin eliminarea vegeta\u021biei care p\u0103streaz\u0103 umezeala \u00een sol. Mereu m\u0103 \u00eentrebam, c\u00e2nd mergeam cu tataia la p\u0103dure <\/em>s\u0103 culeag\u0103 porumbul, unde e de fapt p\u0103durea? P\u0103durea de ulmi fusese pus\u0103 la p\u0103m\u00e2nt pentru a fi exploatat\u0103 \u0219i pentru a face loc terenurilor agricole. Oamenii r\u0103m\u0103seser\u0103 doar cu amintirea c\u0103 odat\u0103, acolo a existat o p\u0103dure. Nu \u0219tiam c\u0103 degradarea solului elibereaz\u0103 emisii de gaze cu efect de ser\u0103 \u00een atmosfer\u0103 \u0219i c\u0103 duce la declinul biodiversit\u0103\u021bii. \u0218i c\u0103 reducerea diversit\u0103\u021bii plantelor \u0219i organismelor din sol duce, la r\u00e2ndul ei, la amplificarea fenomenului de de\u0219ertificare. R\u00e2pele de la marginea satului, de dimensiuni uria\u0219e, unde mergeam \u00een c\u0103utarea tufelor de mure, erau m\u0103rturia vie c\u0103 solul era uscat. Viiturile \u00eendep\u0103rtau rapid solul superficial f\u0103c\u00e2nd loc g\u0103urilor din p\u0103m\u00e2nt \u0219i favorizau alunec\u0103rile de teren. Dup\u0103 fiecare furtun\u0103 cre\u0219teau \u00een dimensiuni, iar satul mai pierdea o bucat\u0103 de teren \u00een fa\u021ba furiei naturii. Dar atunci nu \u0219tiam nimic din toate astea.<\/p>\n\n

Ast\u0103zi, sudul Moldovei este \u00een plin proces de de\u0219ertificare al\u0103turi de sudul C\u00e2mpiei Rom\u00e2ne \u0219i Dobrogea. Numai \u00een jude\u021bul Dolj solurile nisipoase reprezint\u0103 mai mult de 100.000 de hectare, iar \u00een fiecare an suprafa\u021ba \u00een curs de de\u0219ertificare cre\u0219te cu peste 1.000 de hectare. Rom\u00e2nia este unul dintre statele Uniunii Europene cele mai afectate de de\u0219ertificare. Model\u0103rile climatice realizate sugereaz\u0103 o cre\u0219tere a temperaturii medii cu 4,9\u00b0C pentru luna ianuarie (\u00een intervalul 2071- 2100), iar pentru luna august a aceluia\u0219i interval este prefigurat\u0103 o cre\u0219tere a temperaturii cu 4,3\u00b0C. Iernile mai bl\u00e2nde \u0219i verile mai uscate vor duce la o sc\u0103dere a precipita\u021biilor \u00een regiune, implicit la exacerbarea fenomenelor de secet\u0103 extrem\u0103 \u0219i la dezechilibre hidrologice pentru bazinul r\u00e2ului B\u00e2rlad (1), dar \u0219i pentru alte regiuni ale \u021b\u0103rii. Seceta \u0219i deficitul de ap\u0103 vor cre\u0219te \u00een special vara. Prezen\u021ba iernilor mai bl\u00e2nde \u0219i mai scurte va afecta negativ aprovizionarea cu ap\u0103 pentru c\u0103 se va reduce volumul sezonier de z\u0103pad\u0103, iar topirea rapid\u0103 a acesteia va duce la deficit \u00een lunile de var\u0103. Va sc\u0103dea capacitatea natural\u0103 a terenurilor de a se regenera, iar solurile fertile vor deveni din ce \u00een ce mai pu\u021bin productive. Clima se va transforma din temperat\u0103 \u00een uscat\u0103. \u00cen 2020, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat cea mai mare secet\u0103 din ultimii 50-60 de ani. Peste 1,6 milioane de hectare au fost afectate, recoltele sc\u0103z\u00e2nd cu 15-20%, iar aproximativ 35.000 de fermieri au primit compensa\u021bii de la statul rom\u00e2n.<\/p>\n\n

Conform raportului special al Cur\u021bii Europene de Conturi \u201eCombaterea de\u0219ertific\u0103rii \u00een UE: o amenin\u021bare din ce \u00een ce mai mare, care impune ac\u021biuni suplimentare<\/em>\u201d(2), de\u0219ertificarea \u0219i degradarea solurilor, sunt amenin\u021b\u0103ri actuale \u0219i \u00een cre\u0219tere \u00een UE, iar m\u0103surile luate pentru combaterea de\u0219ertific\u0103rii sunt lipsite de coeren\u021b\u0103. Cele mai afectate zone din Europa sunt sudul Portugaliei, anumite p\u0103r\u021bi ale Spaniei \u0219i sudul Italiei, estul Greciei, Malta, Cipru \u0219i Rom\u00e2nia. \u00cen urma unui studiu (3) efectuat de Agen\u021bia European\u0103 de Mediu privind de\u0219ertificarea \u00een sudul, centrul \u0219i estul Europei, \u00een perioada 2008-2018, suprafa\u021ba teritoriului cu un grad ridicat sau foarte ridicat  de sensibilitate la de\u0219ertificare crescuse  cu 177.000 km2<\/sup>.  Odat\u0103 cu schimb\u0103rile climatice, apa devine tot mai rar\u0103 \u00een unele p\u0103r\u021bi ale Europei, iar studiile au identificat faptul c\u0103 perioadele de secet\u0103 sunt mai frecvente. Acest lucru spore\u0219te vulnerabilitatea la de\u0219ertificare.<\/p>\n\n

Dar nu numai de\u0219ertificarea ne d\u0103 b\u0103t\u0103i de cap \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen intervalul 2010- 2020, Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 de Meteorologie a emis pentru lunile de var\u0103 iunie, iulie \u0219i august, 195 de avertiz\u0103ri meteorologice cod ro\u0219u, avertiz\u0103ri ce au vizat: valuri de c\u0103ldur\u0103, temperaturi extreme, disconfort termic accentuat, manifest\u0103ri de instabilitate atmosferic\u0103, averse, cantit\u0103\u021bi foarte mari de ap\u0103, grindin\u0103 de dimensiuni mari \u0219i medii, desc\u0103rc\u0103ri electrice \u0219i intensific\u0103ri sus\u021binute ale v\u00e2ntului.  Pentru perioada 2010-2014 \u0219i pentru anul 2016 nu a fost emis\u0103 nicio avertizare. Pentru anul 2015 a fost emis\u0103 o singur\u0103 avertizare de cod ro\u0219u \u2013 val de c\u0103ldur\u0103 persistent \u0219i disconfort termic accentuat. \u00cen anul 2017 au fost emise 3 avertiz\u0103ri. Pentru 2018-2019 au fost emise 59 de avertiz\u0103ri, iar pentru anul 2020 au fost semnalate 132 de avertiz\u0103ri. Ne a\u0219tept\u0103m ca num\u0103rul avertiz\u0103rilor s\u0103 creasc\u0103 exponen\u021bial \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>\n\n

Rom\u00e2nia se num\u0103r\u0103 printre \u021b\u0103rile U.E. cele mai expuse <\/strong>la inunda\u021biile de amploare, iar aproximativ 13% din suprafa\u021ba \u021b\u0103rii reprezint\u0103 zone inundabile. Conform raportului de \u021bar\u0103 al Comisiei Europene din 2020, \u021bara noastr\u0103 s-a confruntat cu cel mai mare num\u0103r de decese cauzate de inunda\u021bii \u0219i cu cele mai multe locuin\u021be deteriorate, valoarea total\u0103 a pagubelor fiind estimat\u0103 la aproximativ 3,6 miliarde de euro (pentru intervalul 2002-2012). \u00cen 2006, Dun\u0103rea a dep\u0103\u0219it cotele record, digurile s-au rupt, zeci de localit\u0103\u021bi s-au aflat sub ape \u0219i mul\u021bi oameni au fost nevoi\u021bi s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 casa \u0219i bunurile gospod\u0103re\u0219ti. \u00cen iunie 2020, luna cu record de avertiz\u0103ri \u0219i cantit\u0103\u021bi de peste 300l\/ m2<\/sup>, a fost cea mai ploioas\u0103 lun\u0103 din ultimii 60 de ani, conform Agen\u021biei Na\u021bionale de Meteorologie. De\u0219i precipita\u021biile medii anuale vor sc\u0103dea cu aproximativ 15-20%, din cauza schimb\u0103rilor mari de ciclicitate (debite reduse vara \u0219i ridicate iarna) se estimeaz\u0103 c\u0103 inunda\u021biile vor ap\u0103rea mai des \u00een multe bazine hidrografice, \u00een special iarna \u0219i prim\u0103vara. Viiturile de intensitate ridicat\u0103 \u0219i cele de scurt\u0103 durat\u0103 \u2013 viiturile rapide \u2013 vor fi din ce \u00een ce mai comune \u00een zonele montane, \u00een principal din cauza precipita\u021biilor cu intensitate ridicat\u0103, dar \u0219i din cauza schimb\u0103rii utiliz\u0103rii terenurilor (desp\u0103duririle de pe versan\u021bii mun\u021bilor).(4)<\/p>\n\n

Ne a\u0219teapt\u0103 vremuri noi, diferite, cu mai pu\u021bine precipita\u021bii, mai pu\u021bin\u0103 z\u0103pad\u0103 \u0219i mai pu\u021bine sporturi de iarn\u0103. Ne a\u0219teapt\u0103 vremuri \u00een care vom fi nevoi\u021bi, \u00een insulele de c\u0103ldur\u0103 ale aglomer\u0103rilor urbane, s\u0103 st\u0103m din ce \u00een ce mai des cu aparatul de aer condi\u021bionat pornit. Tot \u00een ora\u0219 vom avea parte \u0219i de inunda\u021bii urbane temporare, c\u0103ci solul betonat \u0219i canalizarea deficitar\u0103 nu vor face fa\u021b\u0103 precipita\u021biilor intense \u0219i de scurt\u0103 durat\u0103. \u00cen timpul valurilor de c\u0103ldur\u0103 care vor lovi, aerul va stagna \u0219i va capta poluan\u021bii emi\u0219i (monoxidul de carbon, dioxidul de carbon, ozonul, particulele \u00een suspensie, dioxidul de sulf \u0219i hidrocarburile) \u0219i astfel vom respira un aer mai toxic. Valurile de c\u0103ldur\u0103 ne vor obi\u0219nui cu alarmele ambulan\u021belor, care vor tranzita ora\u0219ele \u00een lung \u0219i-n lat pentru a-i salva pe cei vulnerabili la temperaturile ridicate. Alertele meteo de cod ro\u0219u din ce \u00een ce mai frecvente ne vor condi\u021biona stilul de via\u021b\u0103 \u0219i modul \u00een care ne vom deplasa. Aerul uscat va favoriza apari\u021bia incendiilor de vegeta\u021bie pun\u00e2nd \u00een pericol fauna. Fumul degajat va da peste cap indicatorii care m\u0103soar\u0103 calitatea aerului iar noi vom sta baricada\u021bi \u00een case.<\/p>\n\n

Tataia are 89 de ani \u0219i sufer\u0103 de glaucom. Aproape c\u0103 nu mai vede. Nu mai lucreaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul de ceva ani. L-a dat \u00een arend\u0103 c\u0103tre marii fermieri, a\u0219a cum au f\u0103cut mai to\u021bi locuitorii satului. Inclusiv cei tineri. Prin sat nu prea mai circul\u0103 care trase de boi. E asfalt, iar ma\u0219inile nu mai sunt o apari\u021bie surprinz\u0103toare (stop a mea!). De vreo doi ani a venit \u0219i apa \u00een sat. Nu apa de ploaie, ci apa pompat\u0103 de la mare ad\u00e2ncime, stocat\u0103 la \u00een\u0103l\u021bime \u0219i apoi transmis\u0103 prin conducte c\u0103tre tot satul. Oameni \u00eenc\u0103 se mai uit\u0103 dup\u0103 nori \u0219i dup\u0103 ploaia care \u00ee\u0219i face apari\u021bia tot mai rar. P\u0103durile \u0219i perdelele forestiere de protec\u021bie nu sunt prin preajm\u0103. Solul e arid \u0219i nisipos. Este exploatat intens \u0219i plin de chimicale. Toaleta e tot \u00een fundul cur\u021bii, grila de programe TV e diversificat\u0103, iar 4G-ul func\u021bioneaz\u0103 cum trebuie. Acum r\u00e2pele sunt pline de plastic \u0219i gunoaie menajere, iar popula\u021bia satului este \u00een declin.<\/p>\n\n

Acum c\u00e2\u021biva ani venise \u00een sat o echip\u0103 de ingineri \u0219i tehnicieni care s\u0103 m\u0103soare intensitatea v\u00e2ntului \u00een c\u00e2teva puncte din jurul satului (dealurile cele mai \u00eenalte). La \u021au\u021bcani v\u00e2ntul bate tare. Studiile spun c\u0103 regiunea Moldovei de sud are un poten\u021bial ridicat pentru energie eolian\u0103. Dar autorit\u0103\u021bile nu \u0219i-au b\u0103tut capul prea tare cu energia regenerabil\u0103. Nici cele jude\u021bene \u0219i nici cele centrale. Eolienele n-au ap\u0103rut \u00een peisaj. Autorit\u0103\u021bile mai mult s-au agitat \u00een perioada 2012-2014 c\u00e2nd marile corpora\u021bii le-au b\u0103tut la u\u0219\u0103 s\u0103 le zic\u0103 c\u0103 au descoperit gaze de \u0219ist \u00een jude\u021b. Ar fi vrut s\u0103 le exploateze, numai c\u0103 localnicii din Punge\u0219ti \u0219i nu numai s-au mobilizat exemplar pentru stoparea acestui proiect cu un impact uria\u0219 asupra mediului. Teama c\u0103 apa, \u0219i a\u0219a pu\u021bin\u0103, le-ar fi fost irosit\u0103 \u0219i otr\u0103vit\u0103 \u00een procesul de fracturare hidraulic\u0103 a fost suficient\u0103 ca oamenii s\u0103 creeze valuri de proteste, presiune \u0219i rezisten\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 ias\u0103 victorio\u0219i \u00een lupta cu autorit\u0103\u021bile. Poate noua Lege European\u0103 a Climei, care \u00ee\u0219i propune atingerea neutralit\u0103\u021bii climatice p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 (prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 din sectoarele energiei, transportului, proceselor industriale \u0219i agriculturii) pentru a combate din efectele schimb\u0103rile climatice, va obliga autorit\u0103\u021bile s\u0103 investeasc\u0103 mai mult \u00een energii regenerabile, \u00een programe consistente de \u00eemp\u0103durire \u00een zonele de deal \u0219i c\u00e2mpie \u0219i \u00een m\u0103suri de adaptare la schimb\u0103ri climatice. \u0218i poate satul bunicilor unde am copil\u0103rit nu va disp\u0103rea sub dunele de nisip. Dac\u0103 aceste politici nu vor fi implementate, clima se va schimba considerabil \u00een urm\u0103torii 50-100 de ani, ceea ce va duce la o pierdere de aproximativ 8-10% din PIB pe cap de locuitor \u00een Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 \u00een 2100 (5). Frecven\u021ba din ce \u00een ce mai ridicat\u0103 a fenomenelor meteo extreme va provoca daune materiale din ce \u00een ce mai mari \u0219i va cre\u0219te num\u0103rul de decese. Vom fi mai s\u0103raci \u0219i mai vulnerabili \u00een fa\u021ba fenomenelor meteo din ce \u00een ce mai intense \u0219i mai frecvente.<\/p>\n\n

Dar consecin\u021bele economice \u0219i demografice se vor resim\u021bi pe scar\u0103 larg\u0103. Popula\u021bii \u00eentregi din zone afectate de secete, inunda\u021bii, furtuni, de cre\u0219terea nivelului apelor \u0219i oceanelor vor fi nevoite s\u0103 migreze spre zone unde vor putea supravie\u021bui. \u0218i ne vom \u00eentreba cum am ajuns aici. Iar genera\u021biile viitoare ne vor trage \u0219i mai tare de m\u00e2nec\u0103 \u0219i ne vor cere socoteal\u0103 \u2013 Ce-a\u021bi p\u0103zit? De ce v-a\u021bi l\u0103comit? De ce v-a\u021bi \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat s\u0103 arde\u021bi gazul \u0219i c\u0103rbunele \u0219i n-a\u021bi prioritizat energiile regenerabile? De ce nu v-a\u021bi chinuit mai mult s\u0103 c\u0103uta\u021bi \u0219i s\u0103 g\u0103si\u021bi solu\u021bii? De ce n-a\u021bi respectat Acordul de la Paris privind schimb\u0103rile climatice? Sau poate ne vor mul\u021bumi c\u0103 \u00een ultimul ceas am reu\u0219it s\u0103 restabilim leg\u0103turile cu Planeta Albastr\u0103, c\u0103 ne-am oprit din goana dup\u0103 bog\u0103\u021bie, din ritmul nebun cu care am stors resursele limitate ale p\u0103m\u00e2ntului \u0219i c\u0103 am reu\u0219it s\u0103 construim o lume mai bun\u0103 pentru to\u021bi. Pentru noi, oamenii, \u0219i pentru toate celelalte viet\u0103\u021bi care \u00ee\u0219i duc traiul pe P\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n

  1. S.Dasc\u0103lu , M. Gothard , R. Bojariu, Marius-Victor Birsan , Roxana Cic\u0103 , R. Vintil\u0103 , M.-J. Adler , V. Chende\u0219 , R.-Paula Mic, \u201cDrought – related variables over the B\u00e2rlad basin (Eastern Romania) under climate change scenarios\u201d , martie 2016 Catena – An Interdisciplinary Journal of Soil Science – Hydrology – Geomorphology focusing on Geoecology and Landscape Evolution<\/em><\/li>
  2.  https:\/\/op.europa.eu\/webpub\/eca\/special-reports\/desertification-33-2018\/ro\/<\/a><\/em><\/li>
  3.  Pr\u0103v\u0103lie, R., Patriche, C., Bandoca, G., \u201eQuantification of land degradation sensitivity areas in Southern and Central Southeastern Europe. New results based on improving DISMED methodology with new climate data\u201d, \u00een Catena \u2013 An Interdisciplinary Journal of Soil Science \u2013 Hydrology \u2013 Geomorphology focusing on Geoecology and Landscape Evolution, nr. 158, 2017, p. 309-320.<\/em><\/li>
  4. Conform raport Evaluarea rapid\u0103 a resurselor integrate de ap\u0103 (2014) http:\/\/documents1.worldbank.org\/curated\/en\/371451468296128229\/pdf\/842640ROMANIAN0ment0FINAL0ro0Mar03.pdf<\/em><\/li>
  5. Conform Raportul de \u021bar\u0103 al Comisiei Europene din 2020 privind Rom\u00e2nia.<\/em><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Schimb\u0103rile climatice au devenit un subiect important \u0219i recurent. Cite\u0219te textul integral preg\u0103tit de colegul nostru, Vlad C\u0103tun\u0103, pentru volumul colectiv „Pove\u0219ti despre dou\u0103 planete – Schimb\u0103ri climatice \u0219i inegalitate \u00eentr-o lume divizat\u0103”, ap\u0103rut de cur\u00e2nd la editura Black Button Books.<\/p>\n","protected":false},"author":34,"featured_media":6192,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ep_exclude_from_search":false,"p4_og_title":"","p4_og_description":"","p4_og_image":"","p4_og_image_id":"","p4_seo_canonical_url":"","p4_campaign_name":"not set","p4_local_project":"not set","p4_basket_name":"not set","p4_department":"","footnotes":""},"categories":[2,31],"tags":[97],"p4-page-type":[],"class_list":["post-6188","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-clima-si-energie","category-greenpeace","tag-schimbari-climatice"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6188","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/users\/34"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6188"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6188\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6221,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6188\/revisions\/6221"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6192"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6188"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6188"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6188"},{"taxonomy":"p4-page-type","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/p4-page-type?post=6188"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}