{"id":8068,"date":"2022-12-19T19:31:08","date_gmt":"2022-12-19T16:31:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/?p=8068"},"modified":"2026-04-02T13:46:53","modified_gmt":"2026-04-02T10:46:53","slug":"un-an-de-cand-am-lansat-decalog-pentru-un-mediu-curat-in-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/articol\/8068\/un-an-de-cand-am-lansat-decalog-pentru-un-mediu-curat-in-romania\/","title":{"rendered":"Concluzii dup\u0103 1 an: Decalog pentru un mediu curat \u00een Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"\n

A trecut aproape un an de c\u00e2nd eram pu\u0219i pe treab\u0103 \u0219i lucram la un Decalog pentru un mediu curat \u00een Rom\u00e2nia<\/a>. Cele 10 porunci pentru protejarea singurei case pe care o avem \u2014 P\u0103m\u00e2ntul \u2014 chiar de la noi de-acas\u0103 \u2014 Rom\u00e2nia. <\/p>\n\n

Unele dorin\u021be s-au \u00eemplinit, unele revendic\u0103ri \u0219i-au g\u0103sit r\u0103spunsul, altele r\u0103m\u00e2n \u00eenc\u0103 restante. Dac\u0103 vrei s\u0103 afli mai multe despre cum stau lucrurile \u00een momentul \u0103sta, la final de an, cite\u0219te articolul acesta.
<\/strong><\/p>\n\n

\"\"
Decalog pentru un mediu curat \u00een Rom\u00e2nia, grafic\u0103 de Sorina Vazelina<\/figcaption><\/figure>\n\n

1. Eliminarea treptat\u0103 a c\u0103rbunelui din mixul energetic al Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 \u0219i elaborarea de urgen\u021b\u0103 a unui calendar clar pentru \u00eenchiderea unit\u0103\u021bilor pe c\u0103rbune<\/strong>.<\/p>\n\n

Rom\u00e2nia a anun\u021bat c\u0103 renun\u021b\u0103 la c\u0103rbune p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Mai exact, a fost aprobat\u0103 legea 334 din 29 noiembrie 2022 care aprob\u0103 OUG\u00a0 108\/2022 pentru decarbonizarea sectorului energetic. Conform legii toate termocentralele pe baz\u0103 de c\u0103rbune \u0219i exploat\u0103rile miniere vor fi \u00eenchise p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, iar partea de ecologizare a acestora va fi finalizat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2032.<\/p>\n\n

2. Tranzi\u021bie just\u0103 pentru comunit\u0103\u021bile din zonele miniere \u0219i crearea de noi oportunit\u0103\u021bi de dezvoltare sustenabil\u0103, pentru a valorifica poten\u021bialul local existent folosind la maximum finan\u021barea european\u0103 disponibil\u0103.<\/strong><\/p>\n\n

\u00cen decembrie 2022, Comisia European\u0103 a anun\u021bat oficial aprobarea Planurilor Teritoriale pentru Tranzi\u021bie Just\u0103 pentru Rom\u00e2nia. 2,14 miliarde de euro au fost alocate pentru decarbonarea \u0219i diversificarea economiei celor 6 jude\u021be (Gorj, Dolj, Hunedoara, Gala\u021bi, Mure\u0219 \u0219i Prahova).<\/p>\n\n

3. <\/strong>Tranzi\u021bie energetic\u0103 orientat\u0103 prioritar c\u0103tre eficien\u021b\u0103 energetic\u0103, interconectare, digitalizare \u0219i producerea energiei din surse regenerabile. F\u0103r\u0103 exploatarea gazelor fosile din Marea Neagr\u0103 sau noi investi\u021bii \u00een nuclear.<\/strong><\/p>\n\n

Peste 18 miliarde de euro vor fi disponibile pentru proiecte ce vizeaz\u0103 sectorul energetic prin apelurile lansate pentru PNRR \u0219i Fondul de Modernizare. Prin intermediul PNRR, \u00een perioada 2022-2026, se vor aloca 1,62 de miliarde de euro \u00een cadrul componentei de Energie, bani aloca\u021bi pentru investi\u021bii \u00een capacit\u0103\u021bi de produc\u021bie \u0219i stocare a energiei eoliene \u0219i solare, investi\u021bii \u00een \u00eentregul lan\u021b valoric al bateriilor, celulelor \u0219i panourilor fotovoltaice \u0219i alte domenii din energie.<\/p>\n\n

Prin intermediul Fondului de Modernizare sunt prev\u0103zute subven\u021bii estimate la un total de 15 miliarde de euro, \u00een perioada 2022-2030, prin intermediul programelor care vizeaz\u0103 investi\u021bii \u00een energie regenerabil\u0103, infrastructur\u0103 energetic\u0103, eficien\u021b\u0103 energetic\u0103 \u0219i alte domenii din energie. Primele apeluri pentru sprijinirea investi\u021biilor \u00een extinderea \u0219i modernizarea re\u021belei de distribu\u021bie a energiei electrice au fost lansate \u00een octombrie 2022.<\/p>\n\n

Din p\u0103cate, prin PNRR \u0219i Fondul de modernizare sunt disponibile fonduri \u0219i pentru proiecte de centrale pe gaz, energie nuclear\u0103 \u0219i cogenerare – proiecte care sunt riscante \u0219i scumpe \u0219i vin ca o solu\u021bie \u00eent\u00e2rziat\u0103 \u00een fa\u021ba crizei energetice \u0219i climatice.<\/p>\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te gazele din Marea Neagr\u0103, OMV Petrom am\u00e2n\u0103 luarea unei decizii \u0219i estimeaz\u0103 c\u0103 decizia final\u0103 de investi\u021bie \u00een proiect va fi luat\u0103 la jum\u0103tatea lui 2023, asta desi ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara \u00een ianuarie 2022, \u00eenainte de adoptarea noii Legi offshore, c\u0103 \u00ee\u0219i dore\u0219te ca decizia final\u0103 de investi\u021bie pentru Neptun Deep s\u0103 fie luat\u0103 \u00een 2022.<\/p>\n\n

4. Descentralizarea produc\u021biei de energie.<\/strong><\/p>\n\n

Num\u0103rul de prosumatori a crescut \u00een 2022 la aproape 30.000, mai ales pe fondul crizei energetice \u0219i ca r\u0103spuns la amenin\u021barea pre\u021burilor mari la energie. \u201eCompensarea cantitativ\u0103\u201d a \u00eent\u00e2mpinat probleme majore \u00een implementare, iar programul Casa Verde Fotovoltaice<\/a> (principala surs\u0103 de finan\u021bare pentru cet\u0103\u021benii care doresc s\u0103 devin\u0103 prosumatori) a fost blocat o jum\u0103tate de an.<\/p>\n\n

Avem motive s\u0103 fim optimi\u0219ti: din ce \u00een ce mai mul\u021bi cet\u0103\u021beni \u00ee\u0219i doresc s\u0103 devin\u0103 prosumatori, Administra\u021bia Fondului pentru Mediu a \u00eenceput s\u0103 fie mai previzibil\u0103 \u00een analiza dosarelor de finan\u021bare, iar comunit\u0103\u021bile de energie regenerabil\u0103 au fost legiferate prin transpunerea directivei europene \u00een domeniu. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i probleme: posibilitatea ca prosumatorii s\u0103 fie taxa\u021bi pentru energia produs\u0103 \u0219i auto-consumat\u0103 \u0219i lipsa de sus\u021binere clar\u0103 a autorit\u0103\u021bilor pentru prosumatori<\/p>\n\n

5. Prioritizarea investi\u021biilor pentru reabilitarea \u0219i dezvoltarea infrastructurii feroviare, a transportului public f\u0103r\u0103 emisii \u0219i pentru a crea piste de biciclete.<\/strong><\/p>\n\n

Rom\u00e2nia \u0219i-a asumat prin ultimele proiecte opera\u021bionale europene de investi\u021bii \u00een marea infrastructur\u0103, dar \u0219i \u00een Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (PNRR), s\u0103 investeasc\u0103 masiv \u00een modernizarea liniilor de cale ferat\u0103. Scopul investi\u021biilor: preluarea din traficul aglomerat de pe drumurile na\u021bionale \u0219i autostr\u0103zi, dar \u0219i pentru a reduce poluarea.<\/p>\n\n

Astfel, p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, Ministerul Transporturilor are la dispozi\u021bie o sum\u0103 de aproape 4 miliarde de euro pentru investi\u021bii \u00een modernizarea liniilor de cale ferat\u0103. Cele mai importante sume sunt pentru dou\u0103 linii de tren a c\u0103ror lungime este de sub 330 de kilometri. Ca o compara\u021bie, \u00een PNRR, Rom\u00e2nia are prev\u0103zute investi\u021bii de 2,7 miliarde de euro \u00een autostr\u0103zi. Cu ace\u0219ti bani se vor construi aproape 450 de kilometri de autostrad\u0103, care ar trebui s\u0103 fie gata p\u00e2n\u0103 \u00een 2026.<\/p>\n\n

Tot prin PNRR este sprijinit\u0103 \u0219i construirea a 3.000 de kilometri de noi piste de biciclete. Printr-o hot\u0103r\u00e2re ap\u0103rut\u0103 \u00een aprilie 2022, autorit\u0103\u021bile au stabilit regulile pentru realizarea, amenajarea \u0219i omologarea traseelor de cicloturism. Amplasarea rutelor va fi prioritar\u0103 de-a lungul principalelor rute turistice.<\/p>\n\n

\u00cen Bucure\u0219ti, Prim\u0103ria Capitalei a alocat \u00een bugetul pe 2022 peste 43 milioane lei pentru amenajarea pistelor pentru biciclete. Banii merg pentru finalizarea unor lucr\u0103ri din nordul capitalei, dar \u0219i pentru construirea unor noi piste de biciclete. Cele patru trasee de piste pentru biciclete propuse totalizeaz\u0103 circa 48 de km. In septembrie 2022, Prim\u0103ria Capitalei a anun\u021bat licita\u021bia pentru studiul de fezabilitate privind extinderea re\u021belei de piste pentru biciclete cu 13 km.\u00a0<\/p>\n\n

6. Eliminarea plasticului de unic\u0103 folosin\u021b\u0103 din lan\u021burile de produc\u021bie. \u00cencurajarea reducerii, reutiliz\u0103rii \u0219i recicl\u0103rii pe scar\u0103 larg\u0103, pornind de la produc\u0103tor p\u00e2n\u0103 la consumatorul final. Implementarea unui model eficient de colectare \u0219i gestiune a de\u0219eurilor deja existente prin prioritizarea sistemului de garan\u021bie returnare (SGR).<\/strong><\/p>\n\n

Cu toate c\u0103 Rom\u00e2nia are \u00eenc\u0103 din 2015 o lege privind gestionarea ambalajelor \u0219i a de\u0219eurilor de ambalaje, ea nu este \u00eenc\u0103 aplicat\u0103 nici azi. Dup\u0103 7 ani de negocieri \u0219i am\u00e2n\u0103ri, Sistemul Garan\u021bie-Returnare ar fi trebuit s\u0103 \u00eentre \u00een vigoare de la 1 octombrie 2022, dar a fost \u00eenc\u0103 o dat\u0103 am\u00e2nat prin ordonan\u021b\u0103 de urgen\u021b\u0103 pentru 30 noiembrie 2023. Dat\u0103 care pare la r\u00e2ndul ei optimist\u0103, de vreme ce asocia\u021biile produc\u0103torilor \u0219i retailerilor estimeaz\u0103 c\u0103 va dura cel pu\u021bin 18 luni pentru semnarea contractelor cu circa 100.000 de comercian\u021bi.<\/p>\n\n

Ce avem deocamdat\u0103? O companie care va gestiona sistemul \u2014 RetuRO Sistem Garan\u021bie Returnare S.A. (un parteneriat public-privat) \u2014 \u0219i un site \u2014 returosgr.ro<\/a> \u2014 unde to\u021bi comercian\u021bii de produse ambalate \u00een PET, sticl\u0103 sau aluminiu vor trebui s\u0103 se \u00eenscrie \u00een scurt timp.<\/p>\n\n

\u00cen statele \u00een care a fost deja aplicat, Sistemul Garan\u021bie-Returnare a dat rezultate remarcabile, ridic\u00e2nd dramatic procentul ambalajelor reciclabile colectate, \u00een unele cazuri chiar de la 20% la peste 90%. Neajunsul este \u00eens\u0103 c\u0103 genul acesta de sisteme nu descurajeaz\u0103 produc\u021bia de plastic de unic\u0103 folosin\u021b\u0103, ba chiar dimpotriv\u0103, dup\u0103 cum arat\u0103 un raport Greenpeace recent<\/strong><\/a>.<\/strong><\/p>\n\n

7. Crearea unei Re\u021bele Na\u021bionale de P\u0103duri de Protec\u021bie prin re\u00eemp\u0103durirea a peste 500.000 hectare de terenuri degradate \u00een zonele de c\u00e2mpie \u0219i de deal, cu sprijin financiar din Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (PNRR).<\/strong><\/p>\n\n

\u00cen PNRR exist\u0103 fonduri pentru \u00eemp\u0103durirea a peste 55 de mii de hectare. Desigur, necesarul este mult mai mare, cel mai probabil aproape de 1 milion de hectare – \u0219tiind c\u0103 la c\u00e2mpie mai avem acoperire cu p\u0103duri de doar 5%. De\u0219i acest program de \u00eemp\u0103duriri este un pas \u00eentr-o direc\u021bie bun\u0103, termenul pentru atingerea \u021bintei de \u00eemp\u0103durire din PNRR este 2026, iar schemele de finan\u021bare au fost publicate abia \u00een octombrie 2022. A\u0219adar, folosirea acestor fonduri arat\u0103 la momentul de fa\u021b\u0103 ca o curs\u0103 contra cronometru, \u00een care este extrem de important ca\u00a0 Ministerul Mediului s\u0103 \u00eenve\u021be din mers din gre\u0219eli pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi eficien\u021ba acestor scheme de finan\u021bare.<\/p>\n\n

8. Finalizarea \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii SUMAL 2.0 prin implementarea unui sistem automat de alert\u0103 bazat pe folosirea imaginilor satelitare \u0219i a camerelor de supraveghere montate pe principalele drumuri forestiere.<\/strong><\/p>\n\n

Din p\u0103cate \u00een 2022 Ministerul Mediului nu a mai adus nicio\u00a0 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a sistemului SUMAL. De\u0219i am cerut insistent ad\u0103ugarea imaginilor satelitare \u00een analiz\u0103 automat\u0103 de alerte pe care sistemul ar trebui s\u0103 le furnizeze G\u0103rzilor Forestiere, autorit\u0103\u021bile au ridicat din umeri \u0219i au pierdut timp pre\u021bios. Cu excep\u021bia unor ocoale silvice de la Romsilva, \u00een care se testeaz\u0103 folosirea camerelor de supraveghere video pe drumuri forestiere, Ministerul Mediului nu a f\u0103cut pa\u0219i pentru implementarea solu\u021biei la nivel na\u021bional. De asemenea, suntem \u00een continuare extrem de nemul\u021bumi\u021bi de felul \u00een care Ministerul alege s\u0103 foloseasc\u0103 instrumentul SUMAL – \u00een echipa autorit\u0103\u021bilor avem practic 5 func\u021bionari publici responsabili cu analiz\u0103 manual\u0103 a unui volum de date uria\u0219 (terabytes cu acte de exploatare, transporturi, stocuri de depozite) f\u0103r\u0103 s\u0103 reu\u0219easc\u0103 s\u0103 automatizeze acest proces \u00een ultimii 2 ani. \u0219i astfel s\u0103 extrag\u0103 piste valide pentru investiga\u021bii solide \u00eempotriva fenomenului de t\u0103ieri ilegale.<\/p>\n\n

9. Finalizarea Catalogului P\u0103durilor Virgine \u0219i Cvasivirgine prin inventarierea \u0219i punerea sub protec\u021bie strict\u0103 a celor peste 50.000 de hectare de p\u0103duri virgine neprotejate \u00een prezent.<\/strong><\/p>\n\n

Am dep\u0103\u0219it born\u0103 de 70.000 de hectare de p\u0103duri virgine \u0219i cvasivirgine recunoscute prin Catalog \u0219i deci protejate strict \u00eempotriva t\u0103ierilor. \u00cens\u0103 majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare a acestor p\u0103duri apar\u021bin domeniului public – p\u0103duri ale statului, sau p\u0103duri de\u021binute de autorit\u0103\u021bi locale. Din p\u0103cate Ministerul Mediului nu a reu\u0219it s\u0103-i conving\u0103 pe proprietarii priva\u021bi, prin scheme de compensare, s\u0103 includ\u0103 peste 30.000 de hectare sub protec\u021bie. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een continuare se taie p\u0103duri naturale b\u0103tr\u00e2ne \u0219i valoroase \u0219i se distrug iremediabil ecosisteme care nu au fost atinse de interven\u021bie uman\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n\n

10. Protejarea strict\u0103 a habitatului natural pe minim 10% din teritoriul Rom\u00e2niei, \u00een concordan\u021b\u0103 cu Strategia European\u0103 de Protec\u021bie a Biodiversit\u0103\u021bii, prin extinderea zonelor de noninterven\u021bie din parcurile na\u021bionale existente \u0219i \u00eenfiin\u021barea unei re\u021bele de parcuri naturale \u00een jurul \u0219i \u00een interiorul marilor aglomer\u0103ri urbane.<\/strong><\/p>\n\n

Majoritatea organiza\u021biilor neguvernamentale de mediu \u0219i a activi\u0219tilor s-au raliat \u00een spatele acestui obiectiv de protejare a biodiversit\u0103\u021bii \u00een Rom\u00e2nia. Din partea autorit\u0103\u021bilor, au ap\u0103rut timid c\u00e2teva men\u021biuni care fac referire la obligativitatea de a atinge 10% strict\u0103 protec\u021bie \u00een p\u0103durile din Rom\u00e2nia – ca urmare a public\u0103rii strategiei europene pentru biodiversitate. Planurile celor de la Ministerul Mediului sunt \u00een prima faza (de altfel \u0219i singura faza men\u021bionat\u0103) de a cre\u0219te suprafa\u021b\u0103 de non interven\u021bie din parcurile na\u021bionale la 75% a\u0219a cum recomand\u0103 \u0219i IUCN, de la aproximativ 35% c\u00e2t se afl\u0103 \u00een medie \u00een prezent \u00een Rom\u00e2nia. Avem nevoie de mai mult\u0103 ac\u021biune din partea Ministerului Mediului, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 ajung\u0103 de la 2% la 10% strict\u0103 protec\u021bie a p\u0103durilor p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Nu doar pentru c\u0103 suntem obliga\u021bi s\u0103 implement\u0103m o decizie a comunit\u0103\u021bii europene, sau pentru c\u0103 necesitatea este eviden\u021biat\u0103 \u0219i de comunitatea interna\u021bional\u0103 a biologilor prin consiliul UN, dar cel mai important pentru c\u0103 Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 mai are p\u0103duri virgine, p\u0103duri b\u0103tr\u00e2ne \u0219i pline de via\u021b\u0103 s\u0103lbatic\u0103 pentru care avem obliga\u021bia moral\u0103 s\u0103 g\u0103sim solu\u021bii de protec\u021bie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A trecut aproape un an de c\u00e2nd eram pu\u0219i pe treab\u0103 la \u00eenceputul anului 2022 \u0219i lucram la un Decalog pentru un mediu curat \u00een Rom\u00e2nia. Cele 10 porunci pentru protejarea singurei case pe care o avem \u2014 P\u0103m\u00e2ntul \u2014 chiar de la noi de-acas\u0103 \u2014 Rom\u00e2nia. Unele dorin\u021be s-au \u00eemplinit, unele revendic\u0103ri \u0219i-au g\u0103sit r\u0103spunsul, altele r\u0103m\u00e2n \u00eenc\u0103 restante. Dac\u0103 vrei s\u0103 afli mai multe despre cum stau lucrurile \u00een momentul \u0103sta, la final de an, cite\u0219te articolul acesta.<\/p>\n","protected":false},"author":34,"featured_media":8069,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ep_exclude_from_search":false,"p4_og_title":"","p4_og_description":"","p4_og_image":"","p4_og_image_id":"","p4_seo_canonical_url":"","p4_campaign_name":"not set","p4_local_project":"not set","p4_basket_name":"not set","p4_department":"","footnotes":""},"categories":[2,4,3],"tags":[26,19,18,115,112,36,27,13,68,102,107,60,8,35,6,97,95,73,131,7,132,45],"p4-page-type":[],"class_list":["post-8068","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-clima-si-energie","category-comunitate","category-paduri","tag-activism","tag-biodiversitate","tag-carbune","tag-climatejustice-1","tag-comunitati-de-energie-1","tag-criza-climatica","tag-democratie-1","tag-despre-noi","tag-energie","tag-gaz-fosil-2","tag-impreunapentrupaduri","tag-natura","tag-participare-civica-2","tag-poluare","tag-prosumatori-1","tag-schimbari-climatice","tag-taieri-ilegale","tag-tranzitie-justa-1","tag-combustibili-fosili","tag-energie-regenerabila","tag-campanii-vechi","tag-paduri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8068","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/users\/34"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8068"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8068\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8074,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8068\/revisions\/8074"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8069"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8068"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8068"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8068"},{"taxonomy":"p4-page-type","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/p4-page-type?post=8068"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}