{"id":8449,"date":"2023-03-03T12:16:21","date_gmt":"2023-03-03T09:16:21","guid":{"rendered":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/?p=8449"},"modified":"2023-03-03T12:16:23","modified_gmt":"2023-03-03T09:16:23","slug":"5-motive-pentru-care-avem-nevoie-de-biodiversitate-pentru-supravietuire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/articol\/8449\/5-motive-pentru-care-avem-nevoie-de-biodiversitate-pentru-supravietuire\/","title":{"rendered":"5 motive pentru care avem nevoie de biodiversitate pentru supravie\u021buire"},"content":{"rendered":"\n

P\u0103m\u00e2ntul este pe moarte. E chiar \u00een pragul colapsului. <\/p>\n\n

Doar 15% din p\u0103durile lumii mai sunt intacte \u0219i doar 3% din oceane nu au fost \u00eenc\u0103 afectate de activit\u0103\u021bile umane. <\/p>\n\n

\u00cen principal din cauza activit\u0103\u021bilor umane, planeta pierde diversitatea vie\u021bii \u00eentr-un ritm alarmant, comparabil doar cu cea de-a 5-a extinc\u021bie \u00een mas\u0103 de acum 65 de milioane de ani. De asta \u00een ultimii ani poate ai auzit folosindu-se expresia \u201ea 6-a extinc\u021bie\u201d.<\/p>\n\n

\"\"
Afrika, Tansania, Rift Valley, Lake Natron, Flamingos, Pelikane<\/figcaption><\/figure>\n\n

Ce este biodiversitatea \u0219i de ce este important\u0103?<\/strong><\/p>\n\n

Biodiversitatea este construit\u0103 din trei fire care se \u00eentrep\u0103trund: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor \u0219i diversitatea genetic\u0103. Mai simplu spus, cu c\u00e2t aceste sisteme naturale interconectate sunt mai diverse, cu at\u00e2t sunt mai rezistente la perturb\u0103ri \u0219i crize.<\/p>\n\n

Rela\u021biile dintre toate plantele \u0219i animalele vii creeaz\u0103 \u201ere\u021beaua vie\u021bii\u201d, o plas\u0103 de siguran\u021b\u0103 care ajut\u0103 la asigurarea supravie\u021buirii \u0219i bun\u0103st\u0103rii tuturor fiin\u021belor vii de pe aceast\u0103 planet\u0103, inclusiv a noastr\u0103, oamenii.<\/p>\n\n

Atunci c\u00e2nd aceast\u0103 vast\u0103 re\u021bea se afl\u0103 \u00een echilibru, toat\u0103 biodiversitatea lucreaz\u0103 pentru a cur\u0103\u021ba apa, a purifica aerul, a \u00eentre\u021bine solul, a regla clima, a opri epidemiile, a recicla nutrien\u021bii \u0219i a furniza hran\u0103.<\/p>\n\n

De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd o specie dispare, e ca \u0219i cum un fir din p\u00e2nz\u0103 ar fi t\u0103iat, l\u0103s\u00e2nd g\u0103uri \u00een plasa de siguran\u021b\u0103 a planetei \u0219i modific\u00e2nd sistemele fin echilibrate.<\/p>\n\n

De exemplu, coralii creeaz\u0103 un habitat pentru at\u00e2t de multe specii marine \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 ace\u0219tia ar disp\u0103rea, \u00eentregul ecosistem s-ar putea pr\u0103bu\u0219i, cre\u00e2nd o cascad\u0103 de mortalitate a animalelor care depind de el p\u00e2n\u0103 la extinc\u021bia unor \u00eentregi specii.<\/p>\n\n

Este exact ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Marea Barier\u0103 de Corali din Australia, unul dintre cele mai diverse ecosisteme de recif din lume, care a pierdut mai mult de jum\u0103tate din popula\u021bia de corali din 1995 p\u00e2n\u0103 azi din cauza albirii \u00een mas\u0103 a coralilor, care mor sub ochii no\u0219tri din pricina polu\u0103rii \u0219i acidific\u0103rii oceanelor, care nu mai fac fa\u021b\u0103 emisiilor noastre de gaze de ser\u0103. <\/p>\n\n

\"\"<\/figure>\n\n

Iat\u0103 5 moduri \u00een care biodiversitatea sus\u021bine via\u021ba pe P\u0103m\u00e2nt:<\/strong><\/p>\n\n

Natura ne ofer\u0103 ceea ce avem nevoie. Hrana, aerul curat \u0219i apa sunt fundamentele vie\u021bii, iar biodiversitatea P\u0103m\u00e2ntului a oferit civiliza\u021biilor elementele esen\u021biale de care avem nevoie pentru a supravie\u021bui pe aceast\u0103 planet\u0103.<\/p>\n\n

Natura ne protejeaz\u0103. Unele dintre cele mai importante roluri ale biodiversit\u0103\u021bii sunt de ap\u0103rare. Ecosistemele noastre ajut\u0103 la reglarea climei \u0219i ne ap\u0103r\u0103 \u00eempotriva epidemiilor sau pandemiilor precum Covid-19. Poate c\u0103 \u0219tii deja c\u0103 p\u0103durile \u00eenmagazineaz\u0103 carbonul din atmosfer\u0103 \u0219i sunt esen\u021biale pentru combaterea crizei climatice, un rol extrem de important \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 juc\u00e2nd \u0219i oceanele.<\/p>\n\n

Natura men\u021bine fluxul continuu al substan\u021belor vitale. Azotul \u0219i fosforul sunt doi nutrien\u021bi biologici primari necesari pentru toate formele de via\u021b\u0103 de pe P\u0103m\u00e2nt, care circul\u0103 prin ecosistemele terestre. Activitatea uman\u0103 a perturbat at\u00e2t de mult ciclurile naturale ale nutrien\u021bilor de pe P\u0103m\u00e2nt, \u00eenc\u00e2t am degradat solurile \u0219i am dus la emergen\u021ba unor zone moarte care se tot extind.<\/p>\n\n

Natura ne hr\u0103ne\u0219te spiritul. Dup\u0103 cum bine \u0219tiu multe popoare indigene \u0219i forestiere, noi suntem parte a naturii, nu separa\u021bi de ea. Exist\u0103 at\u00e2t de multe beneficii spirituale \u0219i recreative \u00een natur\u0103, confirmate de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i psihologie, care le-au documentat pe larg.<\/p>\n\n

Natura ar putea rezolva probleme viitoare, cu care \u0219tim deja c\u0103 ne vom confrunta. Cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103 cre\u0219te \u0219i evolueaz\u0103. Cu c\u00e2t mai mult putem p\u0103stra \u00een via\u021b\u0103 specii dintre cele mai diverse (pe unele dintre ele \u00eenc\u0103 nici nu le cunoa\u0219tem!), cu at\u00e2t mai profund\u0103 poate fi aceast\u0103 cunoa\u0219tere. De exemplu, natura a ajutat \u0219i continu\u0103 s\u0103 ajute la progrese medicale importante. Exist\u0103 \u00een lume plante medicinale de o putere extraordinar\u0103 pe care \u00eenc\u0103 nici nu le-am cercetat, dar care sunt \u00een pericol de extinc\u021bie sau au disp\u0103rut deja \u00een t\u0103cere. <\/p>\n\n

\"\"<\/figure>\n\n

A\u0219adar, ce ne distruge biodiversitatea?
<\/strong>Pe m\u0103sur\u0103 ce societ\u0103\u021bile (\u0219i economiile) au crescut, a crescut \u0219i amprenta lor ecologic\u0103. Capitalismul extractiv a transformat natura \u00een marf\u0103 \u0219i i-a f\u0103cut pe unii oameni s\u0103 uite adev\u0103rata sa valoare. Urm\u0103rirea unei cre\u0219teri economice nelimitate este o surs\u0103 uria\u0219\u0103 de nedreptate, care exploateaz\u0103 oamenii \u0219i planeta deopotriv\u0103.\u00a0<\/p>\n\n

Industriile distructive exercit\u0103 o presiune mai mare asupra re\u021belei de via\u021b\u0103 a planetei noastre dec\u00e2t \u00een orice alt moment din istoria omenirii. Corpora\u021biile ard combustibili fosili poluan\u021bi, incendiaz\u0103 p\u0103durile pentru a cur\u0103\u021ba terenul \u00een vederea cultiv\u0103rii de produse agricole \u0219i pentru produse de unic\u0103 folosin\u021b\u0103 \u0219i jefuiesc zone tot mai ad\u00e2nci \u0219i mai \u00eendep\u0103rtate ale oceanelor. Politicienii \u0219i guvernele noastre ne \u021bin ostatici \u00een acest sistem.<\/p>\n\n

\u00cen loc s\u0103 lucreze la o solu\u021bie, guvernele sprijin\u0103 problema. Sprijin\u0103 cu bani publici agricultura industrial\u0103 distructiv\u0103 sau pompeaz\u0103 miliarde de euro \u00een energie murdar\u0103.<\/p>\n\n

Urm\u0103rirea nesf\u00e2r\u0219it\u0103 a unei cre\u0219teri infinite pe o planet\u0103 cu resurse finite are un sf\u00e2r\u0219it previzibil care este deja la vedere. O mare parte din animalele s\u0103lbatice de pe aceast\u0103 planet\u0103, inclusiv, cel mai probabil, umanitatea \u00eens\u0103\u0219i se \u00eendreapt\u0103 spre dispari\u021bie.<\/p>\n\n

\"\"<\/figure>\n\n

Cum putem salva natura \u0219i pe noi \u00een\u0219ine?<\/strong><\/p>\n\n

Guvernele trebuie s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 mai acorde prioritate profiturilor corpora\u021biilor \u0219i s\u0103 reg\u00e2ndeasc\u0103 modul \u00een care producem \u0219i consum\u0103m alimente \u0219i alte bunuri pentru a reduce presiunile asupra naturii. E necesar s\u0103 ne transform\u0103m sistemele pentru a pre\u021bui at\u00e2t oamenii, c\u00e2t \u0219i planeta de care depindem. Bun\u0103starea oamenilor \u0219i a naturii trebuie s\u0103 revin\u0103 \u00een centrul deciziilor economice \u0219i politice, nu doar cea a corpora\u021biilor \u0219i a miliardarilor<\/p>\n\n

Guvernele trebuie s\u0103 restabileasc\u0103 echilibrul de putere \u00een favoarea comunit\u0103\u021bilor \u0219i s\u0103 asculte de cei care sunt \u00een contact cu natura. Trebuie ini\u021biate parteneriate cu oamenii care sunt conecta\u021bi \u0219i se bazeaz\u0103 pe natur\u0103 ca pe resursa cea mai de pre\u021b. Este cea mai sigur\u0103 cale de a proteja via\u021ba s\u0103lbatic\u0103.<\/p>\n\n

Trebuie s\u0103 protej\u0103m biodiversitatea r\u0103mas\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t aceasta s\u0103 se poat\u0103, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, recupera. Crearea unor vaste re\u021bele de protec\u021bie din teritoriu poate contribui la combaterea schimb\u0103rilor climei, a pierderii speciilor, a securit\u0103\u021bii alimentare \u0219i a riscului unor viitoare pandemii. <\/p>\n\n

Acordurile interna\u021bionale importante, precum Strategia UE 2030 privind biodiversitatea care prevede ca 30% din suprafa\u021ba total\u0103 a terenurilor s\u0103 fie protejat\u0103 \u0219i ca 10% din terenurile UE s\u0103 intre sub strict\u0103 protec\u021bie. Momentan doar 2% din P\u0103durile Carpa\u021bilor<\/a> sunt strict protejate \u00een Rom\u00e2nia (cel pu\u021bin pe h\u00e2rtie), iar aplicarea acordului ar \u00eensemna un imens pas \u00eenainte pentru habitate cruciale.Avem nevoie c\u00e2t mai cur\u00e2nd de un plan clar pentru a proteja minim 10% din Carpa\u021bi, \u00een parteneriat cu comunit\u0103\u021bile locale, precum \u0219i de suficiente fonduri \u0219i resurse pentru a face acest lucru posibil.<\/p>\n\n

Nu putem risca s\u0103 distrugem re\u021beaua de via\u021b\u0103 care ne sus\u021bine. Facem parte din natur\u0103, iar dac\u0103 aceasta dispare, viitorul nostru va disp\u0103rea odat\u0103 cu ea. Protejarea biodiversit\u0103\u021bii este o modalitate de a ne proteja pe noi \u00een\u0219ine.<\/p>\n\n

Vrei s\u0103 faci mai mult?<\/strong>
Avem \u0219ansa chiar acum de a proteja unul dintre cele mai importante refugii naturale ale Europei \u2014 Mun\u021bii Carpa\u021bi<\/strong>. Cere \u0219i tu liderilor politici s\u0103 creeze <\/a>un plan de protec\u021bie care s\u0103 nu \u021bin\u0103 cont de grani\u021bele oamenilor, ci de habitatele naturale, pentru oprirea exploat\u0103rii iresponsabile a p\u0103durilor \u0219i protejarea acestor sanctuare ale vie\u021bii s\u0103lbatice! <\/p>\n\n

Semneaz\u0103 acum: https:\/\/suport.greenpeace.ro\/salvamcarpatii<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen principal din cauza activit\u0103\u021bilor umane, planeta pierde diversitatea vie\u021bii \u00eentr-un ritm alarmant, comparabil doar cu cea de-a 5-a extinc\u021bie \u00een mas\u0103 de acum 65 de milioane de ani. De asta \u00een ultimii ani poate ai auzit folosindu-se expresia \u201ea 6-a extinc\u021bie\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":34,"featured_media":8452,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ep_exclude_from_search":false,"p4_og_title":"","p4_og_description":"","p4_og_image":"","p4_og_image_id":"","p4_seo_canonical_url":"","p4_campaign_name":"","p4_local_project":"","p4_basket_name":"","p4_department":"","footnotes":""},"categories":[4,3],"tags":[26,19,117,36,119,45,97],"p4-page-type":[],"class_list":["post-8449","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-comunitate","category-paduri","tag-activism","tag-biodiversitate","tag-clima-1","tag-criza-climatica","tag-oceane","tag-paduri","tag-schimbari-climatice"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8449","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/users\/34"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8449"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8449\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8458,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8449\/revisions\/8458"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8452"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8449"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8449"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8449"},{"taxonomy":"p4-page-type","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/p4-page-type?post=8449"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}