{"id":8752,"date":"2023-07-27T16:52:02","date_gmt":"2023-07-27T13:52:02","guid":{"rendered":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/?p=8752"},"modified":"2026-04-02T13:41:33","modified_gmt":"2026-04-02T10:41:33","slug":"barbie-vs-oppenheimer-doua-universuri-diametral-opuse-care-ne-amintesc-de-doua-amenintari-existentiale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/articol\/8752\/barbie-vs-oppenheimer-doua-universuri-diametral-opuse-care-ne-amintesc-de-doua-amenintari-existentiale\/","title":{"rendered":"Barbie vs. Oppenheimer: dou\u0103 universuri diametral opuse care ne amintesc de dou\u0103 amenin\u021b\u0103ri existen\u021biale"},"content":{"rendered":"\n

„Barbenheimer” este, probabil, filmul eveniment al anului. Premiera simultan\u0103 a dou\u0103 superproduc\u021bii hollywoodiene realizate de doi regizori cult: Barbie, \u00een regia Gretei Gerwig, o comedie fantezist\u0103 roz, \u0219i Oppenheimer, al lui Christopher Nolan, o dram\u0103 sumbr\u0103 \u0219i psihedelic\u0103.<\/p>\n\n

Juxtapunerea atmosferei, a personajelor \u0219i a problemelor a declan\u0219at dezbateri aprinse \u00een pres\u0103 \u0219i pe re\u021belele de socializare, de la meme-uri hilare la \u00eentreb\u0103ri existen\u021biale. Pentru comunitatea Greenpeace, aceste dou\u0103 filme sunt un ecou al campaniilor trecute \u0219i prezente \u00eempotriva unor amenin\u021b\u0103ri existen\u021biale foarte reale: defri\u0219\u0103rile, poluarea cu plastic \u0219i anihilarea nuclear\u0103.<\/p>\n\n

Barbie: o lung\u0103 poveste de dragoste cu defri\u0219\u0103rile \u0219i plasticul<\/strong><\/p>\n\n

Barbie al lui Gerwig este un film amuzant \u0219i hot\u0103r\u00e2t feminist. Este amuzant \u0219i emo\u021bionant s\u0103 vezi cum totul se stric\u0103 \u00een acest univers perfect atunci c\u00e2nd Barbie principal\u0103, interpretat\u0103 de actri\u021ba Margot Robbie, \u00eencepe s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la moarte. Aceast\u0103 criz\u0103 existen\u021bial\u0103 o face pe Barbie s\u0103 porneasc\u0103 \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie de descoperire a „lumii reale”: Los Angeles.<\/p>\n\n

\u00cen lumea real\u0103, Barbie este o p\u0103pu\u0219\u0103 de plastic lansat\u0103 de Mattel acum 60 de ani. Compania a declarat c\u0103 58 de milioane de p\u0103pu\u0219i sunt v\u00e2ndute \u00een fiecare an<\/a>, adic\u0103 aproximativ 100 de p\u0103pu\u0219i \u00een fiecare minut, unor persoane din 150 de \u021b\u0103ri. \u00cen timp ce Barbie a lui Gerwig poate fi \u00eengrijorat\u0103 de data de expirare, \u00een realitate, cel mai probabil va dura o ve\u0219nicie, abandonat\u0103 \u00een gropile de gunoi.<\/p>\n\n

Dincolo de bagajul ei (promovarea unei imagini corporale nerealiste \u00een r\u00e2ndul fetelor tinere<\/a>, men\u021binerea unor stereotipuri sexiste antifeministe<\/a> \u0219i propagarea unui anumit standard de frumuse\u021be, marginaliz\u00e2nd persoanele de culoare<\/a>), Barbie a avut, de asemenea, o lung\u0103 poveste de dragoste cu plasticul – \u0219i a pus cap\u0103t unei rela\u021bii foarte toxice cu desp\u0103duririle, dup\u0103 o interven\u021bie foarte intens\u0103.<\/p>\n\n

\"\"
Ac\u021biune la sediul Mattel din California, iunie 2011 – Activi\u0219tii Greenpeace \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een p\u0103pu\u0219i „Ken” at\u00e2rn\u0103 dou\u0103 bannere uria\u0219e la sediul Mattel. Bannerul \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 un „Ken” furios, cu un mesaj clar c\u0103tre fosta sa prieten\u0103: „Barbie, s-a terminat. Nu m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu fete care se ocup\u0103 cu desp\u0103duririle”.
\u00a9 Gus Ruelas \/ Greenpeace<\/figcaption><\/figure>\n\n

Anchetatorii Greenpeace International au descoperit c\u0103 produc\u0103torul de juc\u0103rii Mattel folosea ambalaje din materiale furnizate de Asia Pulp and Paper (APP), care a fost demascat pentru distrugerea p\u0103durilor tropicale din Indonezia<\/a>. La vremea respectiv\u0103, Mattel a promis c\u0103 nu va mai folosi \u00een ambalajele sale materiale provenite din desp\u0103durire. O victorie promi\u021b\u0103toare, un pas \u00eempotriva companiilor de celuloz\u0103 \u0219i h\u00e2rtie care continu\u0103 s\u0103 amenin\u021be unele dintre cele mai mari p\u0103duri tropicale r\u0103mase \u00een lume<\/a>.<\/p>\n\n

Apoi, mai este \u0219i „plasticul” nu at\u00e2t de fantastic al lui Barbie care, \u00een ciuda faptului c\u0103 a fost servit \u00een buc\u0103\u021bi miniaturale, este \u00eenc\u0103 o problem\u0103 masiv\u0103 ast\u0103zi! Potrivit unui raport din 2014 al Programului Na\u021biunilor Unite pentru Mediu<\/a>, industria juc\u0103riilor utilizeaz\u0103 mai mult plastic \u00een produsele sale actuale, \u00een func\u021bie de venituri, dec\u00e2t orice alt sector. Anul trecut, cercet\u0103torii americani au calculat costurile fiec\u0103rei p\u0103pu\u0219i Barbie asupra climei<\/a>. Fiecare p\u0103pu\u0219\u0103 Barbie de 182 de grame provoac\u0103 aproximativ 660 de grame de emisii de carbon, incluz\u00e2nd produc\u021bia, fabricarea \u0219i transportul plasticului.<\/p>\n\n

Acesta este un memento util pentru a ne reaminti c\u0103 plasticul nu este dec\u00e2t un combustibil fosil deghizat<\/a> (99% din plastic este fabricat din combustibili fosili, cum ar fi gazele \u0219i petrolul) \u0219i c\u0103 acesta contribuie la schimb\u0103rile climatice pe tot parcursul ciclului s\u0103u de via\u021b\u0103. Acesta este motivul pentru care Greenpeace continu\u0103 s\u0103 lupte pentru un tratat global ambi\u021bios privind materialele plastice<\/a>, care s\u0103 limiteze \u0219i s\u0103 reduc\u0103 treptat produc\u021bia de plastic, inclusiv eliminarea treptat\u0103 a produc\u021biei de plastic virgin.<\/p>\n\n

Oppenheimer: visul febril care ne aminte\u0219te de oroarea armelor nucleare<\/strong><\/p>\n\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor 1920, J. Robert Oppenheimer era unul dintre numero\u0219ii fizicieni promi\u021b\u0103tori care au p\u0103r\u0103sit America pentru a studia \u00een Europa. \u00cen scurt timp, a dezvoltat o pasiune pentru mecanica cuantic\u0103 \u0219i a visat \u00een mod constant la acea alt\u0103 lume: cea a atomilor, a materiei \u0219i a stelelor moarte care se pr\u0103bu\u0219esc \u00een sine \u00een lini\u0219tea spa\u021biului.<\/p>\n\n

Oppenheimer nu \u0219tia \u00eenc\u0103 c\u0103 va ajuta la crearea bombei atomice, contribuind la moartea a sute de mii de oameni. El nu devenise \u00eenc\u0103 „moartea, distrug\u0103torul de lumi”.<\/p>\n\n

\"\"
Ianuarie 1998 – Ac\u021biune de testare nuclear\u0103 la Taj Mahal, \u00een India. Balonul cu aer cald Greenpeace cu sloganul „Dezarmare nuclear\u0103 acum!” zboar\u0103 deasupra celebrului Taj Mahal, \u00een cadrul unui protest \u00eempotriva testelor nucleare din India.
\u00a9 Greenpeace \/ Steve Morgan<\/figcaption><\/figure>\n\n

Armele nucleare sunt cele mai distructive, lipsite de discern\u0103m\u00e2nt \u0219i monstruoase arme fabricate vreodat\u0103. \u00cen ianuarie 2021, am s\u0103rb\u0103torit o etap\u0103 important\u0103: Tratatul privind interzicerea armelor nucleare (TPNW) face acum parte din dreptul interna\u021bional.<\/a><\/p>\n\n

Acest nou tratat va \u00eengreuna misiunea liderilor lumii de a descrie armele nucleare ca fiind un mijloc legitim \u0219i util de asigurare a securit\u0103\u021bii. El creeaz\u0103 o norm\u0103 global\u0103 \u00eempotriva armelor nucleare care, sper\u0103m, ne va conduce spre o lume f\u0103r\u0103 arme nucleare \u00een viitor.<\/p>\n\n

\u00cen epoca \u00eenc\u0103lzirii globale, amenin\u021barea unei ierni nucleare este departe de a fi disp\u0103rut<\/a>: \u00een iunie 2023, Institutul Interna\u021bional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) a publicat evaluarea anual\u0103 a st\u0103rii armelor, a dezarm\u0103rii \u0219i a securit\u0103\u021bii interna\u021bionale, care arat\u0103 c\u0103 arsenalele nucleare se fortific\u0103 \u00een \u00eentreaga lume<\/a>.<\/p>\n\n

\"\"<\/figure>\n\n

„Armele nucleare, dezvoltate pentru a c\u00e2\u0219tiga r\u0103zboaie, reprezint\u0103 o amenin\u021bare de anihilare total\u0103 (…) Nicio societate sustenabil\u0103 nu este posibil\u0103 cu aceste arme preg\u0103tite \u00een permanen\u021b\u0103 pentru un m\u0103cel f\u0103r\u0103 discriminare.” Acestea sunt cuvintele lui Kazumi Matsui, primarul ora\u0219ului Hiroshima din 2011.<\/p>\n\n

Eliminarea armelor nucleare este singura garan\u021bie c\u0103 acestea nu vor fi folosite niciodat\u0103. Energia nuclear\u0103<\/a> \u0219i armele nucleare sunt dou\u0103 fe\u021be ale aceleia\u0219i monede. Pentru a pune cap\u0103t tuturor amenin\u021b\u0103rilor nucleare, trebuie s\u0103 le elimin\u0103m pe ambele.<\/p>\n\n

Un final de film: To\u021bi tr\u0103im ferici\u021bi p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021bi<\/strong><\/p>\n\n

Deci, ce trebuie s\u0103 facem dac\u0103 vrem s\u0103 tr\u0103im ferici\u021bi p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021bi? \u00cen timp ce abord\u0103m crizele climatice, inegalitatea \u0219i s\u0103n\u0103tatea, este clar c\u0103 nu exist\u0103 o singur\u0103 abordare, ci un singur motor: l\u0103comia. Modelarea unui viitor durabil \u0219i echitabil care pune oamenii \u0219i planeta \u00eenaintea l\u0103comiei corporatiste \u0219i a profitului elitelor este necesar\u0103 \u0219i posibil\u0103.<\/p>\n\n

Avem \u0219ansa s\u0103 construim o lume mai bun\u0103 \u0219i mai sigur\u0103 – \u0219i este nevoie de noi to\u021bi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen timp ce abord\u0103m crizele climatice, inegalitatea \u0219i s\u0103n\u0103tatea, este clar c\u0103 nu exist\u0103 o singur\u0103 abordare, ci un singur motor: l\u0103comia. Modelarea unui viitor durabil \u0219i echitabil care pune oamenii \u0219i planeta \u00eenaintea l\u0103comiei corporatiste \u0219i a profitului elitelor este necesar\u0103 \u0219i posibil\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":34,"featured_media":8770,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ep_exclude_from_search":false,"p4_og_title":"","p4_og_description":"","p4_og_image":"","p4_og_image_id":"","p4_seo_canonical_url":"","p4_campaign_name":"","p4_local_project":"","p4_basket_name":"","p4_department":"","footnotes":""},"categories":[2,31,3],"tags":[19,117,115,36,68,104,60,45,35,132],"p4-page-type":[],"class_list":["post-8752","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-clima-si-energie","category-greenpeace","category-paduri","tag-biodiversitate","tag-clima-1","tag-climatejustice-1","tag-criza-climatica","tag-energie","tag-greenwashing","tag-natura","tag-paduri","tag-poluare","tag-campanii-vechi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8752","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/users\/34"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8752"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8752\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8777,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8752\/revisions\/8777"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8770"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8752"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8752"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8752"},{"taxonomy":"p4-page-type","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/p4-page-type?post=8752"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}