{"id":904,"date":"2015-03-20T00:00:00","date_gmt":"2015-03-19T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/master.k8s.p4.greenpeace.org\/romania\/articol\/904\/ziua-mondiala-a-padurilor\/"},"modified":"2019-11-06T12:04:33","modified_gmt":"2019-11-06T09:04:33","slug":"ziua-mondiala-a-padurilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/articol\/904\/ziua-mondiala-a-padurilor\/","title":{"rendered":"Ziua Mondial\u0103 a P\u0103durilor"},"content":{"rendered":"
\n\tArborii sunt incredibili. Pot tr\u0103i timp de mii de ani \u0219i pot atinge sute de metri \u00een\u0103l\u021bime. Nu exist\u0103 nicio specie de pe aceast\u0103 planet\u0103 care s\u0103 nu \u00ee\u0219i datoreze existen\u021ba arborilor. Azi, de Ziua Mondial\u0103 a P\u0103durii, v\u0103 prezent\u0103m o serie de informa\u021bii uimitoare despre arbori \u0219i p\u0103duri.\n<\/div>\n
\n

Cel mai mare habitat de uscat de pe planet\u0103 este P\u0103durea Boreal\u0103 \u2013 sau Taigaua.<\/strong><\/p>\n

Se \u00eentinde de-a lungul nordului Statelor Unite \u0219i Canadei, Sudul Islandei, Norvegia, Finlanda, Suedia, Rusia, Kazahstan, Mongolia \u0219i nordul Japoniei. Aceast\u0103 regiune este una dintre cele mai amenin\u021bate de efectele schimb\u0103rilor climatice \u0219i a suferit cele mai dramatice cre\u0219teri ale temperaturilor dec\u00e2t oricare alt loc de pe P\u0103m\u00e2nt. Un alt pericol este defri\u0219area pentru cherestea, h\u00e2rtie igienic\u0103 \u0219i, \u00een Canada, pentru exploatarea \u0219isturilor bituminoase, care acum se \u00eentind pe o suprafa\u021b\u0103 mai mare dec\u00e2t Anglia.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, dispar 3 hectare de p\u0103dure pe or\u0103<\/a>, p\u0103duri care se transform\u0103 \u00een PAL sau cherestea, sau care sunt t\u0103iate pentru a face loc carierelor de c\u0103rbune<\/a>.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen p\u0103durile tropicale se g\u0103se\u0219te cea mai mare concentra\u021bie \u0219i diversitate de specii dintre toate habitatele de uscat<\/strong><\/p>\n

Doar p\u0103durile tropicale din Indonezia g\u0103zduiesc o cincime din toate speciile de animale \u0219i plante de pe planet\u0103 \u0219i, cu toate astea, aceste p\u0103duri dispar \u00eentr-un ritm mai rapid ca oric\u00e2nd. \u00cen prezent au r\u0103mas mai pu\u021bin de 400 de tigri de Sumatra \u00een s\u0103lb\u0103ticie iar habitatul lor este distrus pentru a face loc planta\u021biilor de ulei de palmier.\u00a0<\/p>\n

Nu toate p\u0103durile tropicale sunt la Ecuator<\/strong><\/p>\n

Great Bear rainforest din vestul Canadei g\u0103zduie\u0219te ursul \u201dspirit\u201d Kermode, care este extrem de rar. De\u0219i au blana alb\u0103 datorit\u0103 unei gene recesive, ei sunt o subspecie a ur\u0219ilor negri. Colora\u021bia special\u0103 este un avantaj pentru ei la pescuit, pentru c\u0103 sunt mai greu de v\u0103zut. De\u0219i mare parte din Great Bear rainforest este protejat\u0103, por\u021biuni din ea sunt \u00eenc\u0103 amenin\u021bate de defri\u0219\u0103ri. Acolo cre\u0219te molidul sitka, apreciat \u00een mod deosebit pentru fabricarea de chitare, viori \u0219i mandoline.<\/p>\n

Peste 25% din leacurile pe care le folosim \u00ee\u0219i au originea \u00een plante care cresc \u00een p\u0103duri tropicale<\/strong><\/p>\n

Cu toate acestea, doar 1% dintre speciile de plante din p\u0103durile tropicale au fost studiate pentru propriet\u0103\u021bi medicinale. \u00cen fiecare secund\u0103, o suprafa\u021b\u0103 de p\u0103dure egal\u0103 cu un teren de fotbal este defri\u0219at\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 zilnic pierdem \u0219ansa unui poten\u021bial medicament nou.\u00a0<\/p>\n

P\u0103durile sunt pl\u0103m\u00e2nii planetei<\/strong><\/p>\n

P\u0103durile au un rol crucial \u00een stabilizarea climei globale, prin transformarea dioxidului de carbon \u00een oxigen. Pe m\u0103sur\u0103 ce omenirea pompeaz\u0103 din ce \u00een ce mai mult CO2 \u00een atmosfer\u0103, abilitatea p\u0103durii de a regla clima global\u0103 scade semnificativ.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Urangutanul este cel mai mare mamifer care tr\u0103ie\u0219te \u00een copac<\/strong><\/p>\n

Spre deosebire de majoritatea celorlalte primate, urangutanii petrec mai mult timp \u00een arbori dec\u00e2t pe sol. Ace\u0219tia construiesc cuiburi \u00een arbori, folosesc be\u021be pentru a c\u0103uta miere \u00een bu\u0219teni, iar un urangutan a fost chiar observat \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 str\u0103pung\u0103 pe\u0219tii cu be\u021be dup\u0103 ce observase localnicii pescuind cu suli\u021ba. \u00cens\u0103 p\u0103durile tropicale, c\u0103minul lor, este amenin\u021bat de defri\u0219\u0103ri pentru a produce h\u00e2rtie \u0219i pentru a face spa\u021biu pentru planta\u021biile de ulei de palmier.\u00a0<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Hyperion: cel mai \u00eenalt arbore din lume\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cel mai \u00eenalt arbore face parte din clasa r\u0103\u0219inoaselor \u0219i se afl\u0103 \u00een California. Acesta are impresionanta \u00een\u0103l\u021bime de 115,61m. Cel mai mare arbore din lume \u00een ce prive\u0219te volumul este un sequoia gigant numit Generalul Sherman care are circumferin\u021ba trunchiului de 10m \u0219i con\u021bine estimativ 1486 metri cubi de lemn.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Care sunt cei mai b\u0103tr\u00e2ni arbori?<\/strong><\/p>\n

Recent au fost descoperi\u021bi arbori cu v\u00e2rste impresionante: \u00een White Mountains, <\/strong>California, tr\u0103ie\u0219te un pin cu o v\u00e2rst\u0103 incredibil\u0103 de 5063 de ani. Un alt arbore, Old Tjikko are v\u00e2rsta uimitoare de 9550 ani. Ace\u0219ti doi arbori prezint\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 unic\u0103, sunt arbori non-clonali, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 din r\u0103d\u0103cinile de baz\u0103 cresc noi trunchiuri.\u00a0<\/p>\n

Pando, cunoscut \u0219i sub denumirea de Uria\u0219ul Tremur\u0103tor, este o colonie de plopi tremur\u0103tori.<\/strong><\/p>\n

Testele au ar\u0103tat c\u0103 acest grup de arbori par s\u0103 fie de fapt un singur organism \u0219i se presupune c\u0103 este conectat printr-un sistem masiv unic de r\u0103d\u0103cini. Iat\u0103 acum \u0219i v\u00e2rsta: se crede c\u0103 Pando are cam 80.000 de ani, fiind astfel cel mai b\u0103tr\u00e2n organism de pe planet\u0103 (cu excep\u021bia meduzei nemuritoare, care practic nu are cum s\u0103 moar\u0103 de b\u0103tr\u00e2ne\u021be).<\/span><\/p>\n

\"\"<\/span><\/p>\n

Arborii sunt printre cele mai incredibile organisme de pe planet\u0103. <\/span><\/strong><\/p>\n

\u00cen ciuda rolului vital pe care \u00eel au \u00een via\u021ba fiec\u0103rei fiin\u021be vii de pe p\u0103m\u00e2nt, p\u0103durile sunt \u00eentr-un pericol constant. \u00cens\u0103 \u00eempreun\u0103 ne putem mobiliza pentru ap\u0103rarea p\u0103durilor. Al\u0103tur\u0103-te aici<\/a>.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\n\tArborii sunt incredibili. Pot tr\u0103i timp de mii de ani \u0219i pot atinge sute de metri \u00een\u0103l\u021bime. Nu exist\u0103 nicio specie de pe aceast\u0103 planet\u0103 care s\u0103 nu \u00ee\u0219i datoreze existen\u021ba arborilor. Azi, de Ziua Mondial\u0103 a P\u0103durii, v\u0103 prezent\u0103m o serie de informa\u021bii uimitoare despre arbori \u0219i p\u0103duri.\n<\/div>\n","protected":false},"author":34,"featured_media":905,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ep_exclude_from_search":false,"p4_og_title":"","p4_og_description":"","p4_og_image":"","p4_og_image_id":"","p4_seo_canonical_url":"","p4_campaign_name":"","p4_local_project":"","p4_basket_name":"","p4_department":"","footnotes":""},"categories":[3],"tags":[19],"p4-page-type":[30],"class_list":["post-904","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-paduri","tag-biodiversitate","p4-page-type-articol"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/904","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/users\/34"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=904"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/904\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":910,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/904\/revisions\/910"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media\/905"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=904"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=904"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=904"},{"taxonomy":"p4-page-type","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/p4-page-type?post=904"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}