{"id":9146,"date":"2023-10-30T16:51:00","date_gmt":"2023-10-30T13:51:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/?p=9146"},"modified":"2023-11-09T11:35:18","modified_gmt":"2023-11-09T08:35:18","slug":"solutii-false-in-tranzitia-energetica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/articol\/9146\/solutii-false-in-tranzitia-energetica\/","title":{"rendered":"Solu\u021bii false \u00een tranzi\u021bia energetic\u0103"},"content":{"rendered":"\n<p>E bine s\u0103 fim sceptici fa\u021b\u0103 de a\u0219a-numitele solu\u021bii \u201everzi\u201d anun\u021bate de companii pentru a aborda criza climatic\u0103. Aceste solu\u021bii false, cum ar fi gazul sau captarea \u0219i stocarea carbonului (CCS), nu reu\u0219esc s\u0103 ne \u00eendep\u0103rteze de combustibilii fosili \u0219i distrag aten\u021bia de la un sistem benefic, care este bazat pe surse regenerabile de energie.<\/p>\n\n<p><strong>Ce este o solu\u021bie fals\u0103?<\/strong><\/p>\n\n<p>O solu\u021bie \u201efals\u0103\u201d este o solu\u021bie climatic\u0103, prezentat\u0103 de guverne sau companii care fie s-a dovedit a fi d\u0103un\u0103toare planetei \u0219i\/sau comunit\u0103\u021bilor, fie este at\u00e2t de pu\u021bin cercetat\u0103 \u0219i dezvoltat\u0103 \u00eenc\u00e2t nu poate fi v\u0103zut\u0103 ca o alternativ\u0103 substan\u021bial\u0103 la sursele de energie regenerabil\u0103.<\/p>\n\n<p>Aceste solu\u021bii false includ gazul fosil, captarea \u0219i stocarea carbonului (CCS), bioenergia, compensarea emisiilor prin solu\u021bii bazate pe natur\u0103, dar \u0219i hidrogenul, cu excep\u021bia hidrogenului verde.<\/p>\n\n<p><strong>De ce sunt false aceste \u201esolu\u021bii false\u201d?<\/strong><\/p>\n\n<p class=\"has-action-yellow-background-color has-background\"><strong>Gazul fosil<\/strong><\/p>\n\n<p>Gazul fosil nu este cu siguran\u021b\u0103 o \u201ealternativ\u0103 verde\u201d, a\u0219a cum a fost prezentat \u00een multe reclame, deoarece este de fapt un combustibil fosil. Gazul fosil are \u00een compozi\u021bie peste 80% metan, un gaz cu efect de ser\u0103 puternic, care este de aproximativ 80 de ori mai puternic dec\u00e2t CO2 la \u00eenc\u0103lzirea atmosferei pe o perioad\u0103 de 20 de ani.<\/p>\n\n<p>Metanul se scurge \u00een atmosfer\u0103 \u00een timpul extrac\u021biei, proces\u0103rii, distribu\u021biei \u0219i utiliz\u0103rii gazelor fosile. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 gazele fosile contribuie \u00een mod semnificativ \u0219i cu o pondere ridicat\u0103 la cre\u0219terea emisiilor antropice de gaze cu efect de ser\u0103. De asemenea, contribuie la formarea polu\u0103rii aerului cu efecte nocive asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice.&nbsp;<\/p>\n\n<p>Noile investi\u021bii \u00een produc\u021bia sau consumul de gaze fosile sunt \u00een contradic\u021bie cu bugetul de carbon pentru p\u0103strarea cre\u0219terii temperaturii medii globale \u00een limita de 1,5 C. Aproximativ 36% din emisiile de gaze cu efect de ser\u0103 din Europa provin din gazele fosili, ceea ce o face cea mai mare surs\u0103 de gaze cu efect de ser\u0103 de pe continent, chiar \u00eenaintea petrolului. O mare parte din aceste emisii sunt legate de metan &#8211; principalul component al gazelor fosile.<\/p>\n\n<p class=\"has-action-yellow-background-color has-background\"><strong>Hidrogenul<\/strong><\/p>\n\n<p>Hidrogenul este un gaz ce poate fi obtinut dintr-o varietate mare de substan\u021be, inclusiv petrol, gaz, dar si apa. Hidrogenul albastru \u0219i gri se refer\u0103 la hidrogenul ob\u021binut prin procesarea unui combustibil fosil, deci ambele sunt produse pe baz\u0103 de combustibili fosili. Cel mai frecvent este hidrogenul gri, cu un proces de ob\u021binere foarte asem\u0103n\u0103tor cu hidrogenul albastru, dar \u00een acest caz, emisiile de dioxid de carbon nu sunt controlate, iar poluarea este mai mare.<br><\/p>\n\n<p>Cu toate acestea, atat produc\u021bia de hidrogen albastru c\u00e2t \u0219i gri au ca rezultat eliberarea de gaze cu efect de ser\u0103. Cercet\u0103ri recente de la Universitatea Cornell \u0219i Stanford au sus\u021binut c\u0103 hidrogenul albastru este de fapt mai r\u0103u pentru mediu dec\u00e2t gazele fosile sau chiar c\u0103rbunele din cauza emisiilor de metan din lan\u021bul s\u0103u de aprovizionare \u0219i a incertitudinii cu privire la performan\u021ba tehnologiei de captare \u0219i stocare a carbonului (CCS).<\/p>\n\n<p>Un raport recent al coali\u021biei Fossil Free Politics a constatat c\u0103 hidrogenul \u201everde\u201d reprezint\u0103 \u00een prezent mai pu\u021bin de 0,1% din hidrogenul produs \u00een Europa. Pe aceast\u0103 baz\u0103, a existat o \u00eengrijorare larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een r\u00e2ndul ONG-urilor de mediu c\u0103 \u201ehidrogenul curat\u201d serve\u0219te ca un cal troian pe care companiile energetice \u00eel pot folosi pentru a \u00eencuraja mai multe investi\u021bii \u00een infrastructura de gaz fosil sau hidrogen fosil.<br>Hidrogenul verde sau hidrogenul nefosil este produs folosind electricitate regenerabil\u0103 prin electroliz\u0103 \u00eentr-o instala\u021bie de transformare a energiei in hidrogen. Poate fi stocat \u0219i apoi folosit pentru a produce energie electric\u0103 suplimentar\u0103 atunci c\u00e2nd este necesar, sau poate merge \u00een industriile grele greu de decarbonizat, cum ar fi o\u021belul.<\/p>\n\n<p>Cu toate acestea, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd toat\u0103 energia electric\u0103 din re\u021bea este din surse regenerabile, exist\u0103 riscul ca, \u00een realitate, \u201ehidrogenul verde\u201d s\u0103 fie produs printr-un amestec de produc\u021bie de energie regenerabil\u0103 \u0219i combustibili fosili. Greenpeace sprijin\u0103 hidrogenul verde produs \u00een totalitate din surse regenerabile.<\/p>\n\n<p class=\"has-action-yellow-background-color has-background\"><strong>Captarea \u0219i stocarea carbonului (CCS)<\/strong><\/p>\n\n<p>Captarea \u0219i stocarea carbonului (CCS) este un termen pentru a descrie diferite metode utilizate pentru captarea dioxidului de carbon emis de centralele electrice pe combustibili fosili, procesarea gazelor fosile sau alte activit\u0103\u021bi industriale. CO2 este lichefiat \u0219i apoi stocat ad\u00e2nc sub suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, elimin\u00e2nd astfel acest gaz cu efect de ser\u0103 din atmosfer\u0103 \u00een viitorul apropiat.<\/p>\n\n<p>Tehnologia CCS a fost promis\u0103 de industria combustibililor fosili de zeci de ani, dar, \u00een ciuda sumelor mari cheltuite pentru cercetare \u0219i dezvoltare, at\u00e2t de companii, c\u00e2t \u0219i de fondurile publice, nu a fost implementat\u0103 la scar\u0103 larg\u0103 niciodat\u0103.<\/p>\n\n<p>Raportul IPCC din 2018 privind limitarea \u00eenc\u0103lzirii globale la 1,5 grade descrie majoritatea tehnologiilor de eliminare a carbonului ca fiind \u00een mare parte nedovedite \u0219i ridic\u0103 \u00eengrijor\u0103ri substan\u021biale cu privire la efectele secundare negative asupra mediului. CCS necesit\u0103 spa\u021biu de depozitare \u00een forma\u021biuni geologice, ceea ce va necesita un management foarte precis pentru a minimiza riscul de scurgeri \u0219i seismicitate.<\/p>\n\n<p>Greenpeace sprijin\u0103 prevenirea polu\u0103rii \u00een detrimentul controlului polu\u0103rii, ca o modalitate de a proteja mediul. Prevenirea polu\u0103rii se bazeaz\u0103 pe dezvoltarea unei produc\u021bii curate \u00een loc de remedieri \u201ela cap\u0103tul conductei\u201d care urm\u0103resc s\u0103 controleze soarta substan\u021belor periculoase \u0219i a produselor reziduale dup\u0103 ce acestea sunt produse. CCS este un exemplu de tehnologie de control al polu\u0103rii \u201ela cap\u0103tul conductei\u201d, adic\u0103 un r\u0103spuns tehnologic costisitor la crearea emisiilor de CO2.<\/p>\n\n<p>CCS nu ar trebui folosit ca o justificare pentru construirea sau aprobarea de noi centrale electrice pe baz\u0103 de combustibili fosili, \u00een special atunci c\u00e2nd este folosit pentru a argumenta c\u0103 emisiile ar putea fi captate \u0219i sechestrate \u00eentr-un moment nespecificat \u00een viitor. Crearea a\u0219tept\u0103rilor cu privire la captarea carbonului pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een viitor poate duce la o reducere real\u0103 a eforturilor de atenuare pe termen scurt. Greenpeace nu sprijin\u0103 proiectele ce implica tehnologia CCS, \u00een detrimentul finan\u021b\u0103rii dezvolt\u0103rii energiei regenerabile \u0219i al investi\u021biilor \u00een eficien\u021ba energetic\u0103.<\/p>\n\n<p class=\"has-action-yellow-background-color has-background\"><strong>Bioenergia&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n<p>Bioenergia este energia eliberat\u0103 prin arderea materialelor vegetale, cum ar fi lemnul sau anumite culturi \u0219i de\u0219eurile agricole, de exemplu. Utilizarea terenurilor pentru bioenergie (cu sau f\u0103r\u0103 CCS) ar putea avea un impact substan\u021bial asupra serviciilor de mediu \u0219i ecosistemelor, precum \u0219i asupra sistemelor agricole \u0219i alimentare. Culturile bioenergetice dedicate ar putea cre\u0219te substan\u021bial cererea de ap\u0103 \u00een agricultur\u0103 \u0219i utilizarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor cu azot. Bioenergia, atunci c\u00e2nd este utilizat\u0103 cu captarea \u0219i stocarea carbonului, ar putea avea un impact semnificativ asupra p\u0103m\u00e2ntului, energiei, apei \u0219i nutrien\u021bilor dac\u0103 este implementat\u0103 la scara propus\u0103 pentru a aborda \u00eenc\u0103lzirea global\u0103. \u00cen ciuda dovezilor din ce \u00een ce mai mari ale efectelor negative asupra climei \u0219i asupra biodiversit\u0103\u021bii ale multor forme de bioenergie, se pretinde adesea \u00een mod fals c\u0103 toate formele de bioenergie sunt energie regenerabil\u0103. Acest lucru conduce la cre\u0219terea t\u0103ierilor de lemn din p\u0103duri \u0219i utilizarea culturilor alimentare \u0219i furajere pentru combustibil. Devastarea cauzat\u0103 de industria energetic\u0103 european\u0103 este deja v\u0103zut\u0103 \u0219i resim\u021bit\u0103 \u00een p\u0103durile din toat\u0103 Europa. P\u0103durile ajut\u0103 la stabilizarea climei prin absorb\u021bia de CO2 \u0219i g\u0103zduiesc majoritatea speciilor de pe uscat \u0219i a biodiversit\u0103\u021bii. Efectele negative asupra climei se manifest\u0103 deja ca sc\u0103deri ale rezervoarelor de carbon furnizate de p\u0103durile europene.<\/p>\n\n<p>\u00cen timp ce utilizarea unor fluxuri de reziduuri \u0219i de\u0219euri din silvicultur\u0103 \u0219i agricultur\u0103 pentru energie poate fi sensibil\u0103 dac\u0103 resursele nu au alte utiliz\u0103ri materiale, aceste surse pot juca doar un rol mic \u00een combina\u021bia necesar\u0103 de energie regenerabil\u0103. \u00cen prezent, reprezint\u0103 60% din energia regenerabil\u0103 a UE \u0219i, cu mai mult de jum\u0103tate din lemnul recoltat, proiectele energetice care se m\u00e2ndresc cu o utilizare \u0219i mai mare a bioenergiei sunt departe de a fi sustenabile.<\/p>\n\n<p>Cu toate acestea, peste 6,5 miliarde EUR \u00een subven\u021bii au fost pl\u0103tite de 15 guverne europene numai \u00een 2017 pentru arderea lemnului pentru energie. Banii no\u0219tri din impozite ar trebui s\u0103 sprijine doar energia cu adev\u0103rat curat\u0103 \u0219i verde.<\/p>\n\n<p><strong>Solu\u021bii bazate pe natur\u0103<\/strong><\/p>\n\n<p>Multe companii de combustibili fosili au anun\u021bat obiective vagi \u0219i \u00eendep\u0103rtate \u00een materie de clim\u0103, precum \u201ezero net p\u00e2n\u0103 \u00een 2050\u201d, care pot p\u0103rea ambi\u021bioase, dar implic\u0103 pu\u021bine schimb\u0103ri reale. \u00cen loc s\u0103 opreasc\u0103 extrac\u021bia \u0219i arderea combustibililor fosili, obiectivele \u201ezero net p\u00e2n\u0103 \u00een 2050\u201d ale companiilor de combustibili fosili se bazeaz\u0103 adesea pe planuri de cump\u0103rare a unor cantit\u0103\u021bi uria\u0219e de credite de carbon pentru a-\u0219i compensa emisiile.&nbsp;<\/p>\n\n<p><br>Compensarea carbonului la aceast\u0103 scar\u0103 este de a\u0219teptat s\u0103 necesite suprafe\u021be vaste de teren pentru planta\u021biile de copaci, ceea ce va amenin\u021ba produc\u021bia de alimente \u0219i p\u0103durile \u2013 d\u0103un\u00e2nd \u00een special agriculturii \u0219i comunit\u0103\u021bilor indigene care au f\u0103cut pu\u021bin pentru a provoca criza climatic\u0103, dar care se confrunt\u0103 deja cu efecte severe ale schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n\n<p class=\"has-text-align-center has-green-500-background-color has-background\"><strong>Avem nevoie de ac\u021biuni urgente pentru a avea o planet\u0103 locuibil\u0103. Aceste solu\u021bii false sunt o distragere a aten\u021biei \u0219i blocheaz\u0103 tot mai mult ac\u021biunile climatice de care avem nevoie. Cuvintele verzi nu ne vor salva, ci doar ac\u021biunile.&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n<p class=\"has-text-align-center has-green-500-background-color has-background\">Este timpul pentru o eliminare treptat\u0103 a combustibililor fosili. E timpul s\u0103 nu mai oferim o platform\u0103 industriilor care creeaz\u0103 cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 un dezastru la nivel planetar.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Este timpul pentru o eliminare treptat\u0103 a combustibililor fosili. E timpul s\u0103 nu mai oferim o platform\u0103 industriilor care creeaz\u0103 cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 un dezastru la nivel planetar.<\/p>\n","protected":false},"author":28,"featured_media":9121,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ep_exclude_from_search":false,"p4_og_title":"","p4_og_description":"","p4_og_image":"","p4_og_image_id":"","p4_seo_canonical_url":"","p4_campaign_name":"","p4_local_project":"","p4_basket_name":"","p4_department":"","footnotes":""},"categories":[2,31],"tags":[102,125,73,117,36,7,68],"p4-page-type":[],"class_list":["post-9146","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-clima-si-energie","category-greenpeace","tag-gaz-fosil-2","tag-marea-neagra-gaz-fosil","tag-tranzitie-justa-1","tag-clima-1","tag-criza-climatica","tag-energie-regenerabila","tag-energie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9146","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/users\/28"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9146"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9146\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9225,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9146\/revisions\/9225"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9121"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9146"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9146"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9146"},{"taxonomy":"p4-page-type","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/p4-page-type?post=9146"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}