{"id":9247,"date":"2023-11-16T12:39:45","date_gmt":"2023-11-16T09:39:45","guid":{"rendered":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/?p=9247"},"modified":"2025-07-02T10:35:22","modified_gmt":"2025-07-02T07:35:22","slug":"greenpeace-si-misiunea-noastra-de-protejare-a-apelor-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/articol\/9247\/greenpeace-si-misiunea-noastra-de-protejare-a-apelor-lumii\/","title":{"rendered":"Misiunea Greenpeace de a proteja Apele Lumii"},"content":{"rendered":"\n

Suntem \u00eenconjura\u021bi de un partener fidel, un aliat silen\u021bios \u0219i esen\u021bial care face posibil\u0103 existen\u021ba noastr\u0103. Aproximativ 71% din suprafa\u021ba P\u0103m\u00e2ntului este acoperit\u0103 de ap\u0103, ceea ce face din planet\u0103 un loc cu adev\u0103rat unic \u00een univers unde via\u021ba este posibil\u0103. Dar c\u00e2t de mult ne-am oprit s\u0103 reflect\u0103m asupra acestui partener invizibil \u0219i c\u00e2t de mult conteaz\u0103 \u00een aventura noastr\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt?<\/p>\n\n

Apa este combustibilul biodiversit\u0103\u021bii globale. Protejarea ei \u00eenseamn\u0103, de asemenea, protejarea vie\u021bii, dar mai \u00eent\u00e2i avem nevoie de o \u00een\u021belegere profund\u0103 a amenin\u021b\u0103rilor cresc\u00e2nde care \u00eei pun \u00een pericol integritatea. Poluarea, schimb\u0103rile climatice, exploatarea excesiv\u0103 \u0219i gestionarea necorespunz\u0103toare a resurselor au creat o serie de amenin\u021b\u0103ri grave. Apele sunt contaminate de poluan\u021bi chimici, pline de de\u0219euri plastice \u0219i sub presiune din cauza cre\u0219terii temperaturilor globale. Acest lucru nu este doar o problem\u0103 a vie\u021bii acvatice; este o problem\u0103 care afecteaz\u0103 \u00eentregul P\u0103m\u00e2nt \u0219i toate fiin\u021bele care \u00eel locuiesc. Protejarea apelor necesit\u0103 ac\u021biune global\u0103 \u0219i cooperare \u00eentre \u021b\u0103ri \u0219i organiza\u021bii.<\/p>\n\n

Primii pa\u0219i Greenpeace pe mare<\/strong><\/p>\n\n

Greenpeace \u0219i-a consolidat reputa\u021bia ca ap\u0103r\u0103tor neobosit al mediului, iar c\u0103l\u0103toria a \u00eenceput chiar pe ap\u0103. Membrii fondatori ai organiza\u021biei s-au aventurat \u00een 1971 pe mare cu o barc\u0103 veche de pescuit, \u00eenchiriat\u0103 din bani str\u00e2n\u0219i \u00een urma unui concert rock. Scopul expedi\u021biei a fost de a documenta \u0219i a protesta \u00eempotriva testelor nucleare din Oceanul Pacific. <\/p>\n\n

Misiunea lor a fost un succes peste a\u0219tept\u0103ri, atr\u0103g\u00e2nd aten\u021bia mass-media \u0219i a opiniei publice, iar Insula Amchitka unde s-a desf\u0103\u0219urat opera\u021biunea, a fost declarat\u0103 mai apoi un refugiu al p\u0103s\u0103rilor. Acesta a fost doar \u00eenceputul a ceea ce avea s\u0103 devin\u0103 o mobilizare global\u0103, sau cum ar spune unii cercet\u0103tori: \u201c\u00eenceputul sf\u00e2r\u0219itului R\u0103zboiului Rece\u201d. Chiar dac\u0103 testele nucleare au continuat \u00een acea perioad\u0103, misiunea ini\u021bial\u0103 a reu\u0219it s\u0103 creeze o platform\u0103 pentru ac\u021biuni ulterioare \u00een ap\u0103rarea mediului \u0219i a resurselor acvatice. Greenpeace a fost un actor cheie \u00een campania pentru interzicerea testelor nucleare. <\/p>\n\n

\u00cen anii 1970 \u0219i 1980, organiza\u021bia a protestat ferm pentru interzicerea testelor, cu accent pe cele atmosferice. Activi\u0219tii Greenpeace au f\u0103cut presiuni pe plan interna\u021bional \u0219i au atras aten\u021bia asupra consecin\u021belor devastatoare ale acestor teste. Un activist francez pe nume McTaggart a dat \u00een judecat\u0103 guvernul francez \u00een 1974, iar c\u00e2\u0219tigul lui a determinat Fran\u021ba s\u0103 \u00eenceteze testele nucleare atmosferice. Acest succes a contribuit la con\u0219tientizarea riscurilor testelor nucleare asupra mediului \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane \u0219i la promovarea Tratatului pentru Interzicerea Testelor Nucleare (CTBT), adoptat mai apoi \u00een 1996. <\/p>\n\n

\"\"
\u00cen 1971, un mic grup de activi\u0219ti a pornit spre insula Amchitka cu o veche barc\u0103 de pescuit numit\u0103 \u201eThe Greenpeace\u201d<\/figcaption><\/figure>\n\n

Lupta pentru protejarea echilibrului ecologic continu\u0103<\/strong><\/p>\n\n

\u00cen 1978, Greenpeace a lansat o campanie de oprire a sacrific\u0103rii focilor din Insulele Orkney \u0219i Insulele Vestice (Sco\u021bia). Uciderea focilor \u00een mas\u0103 a fost permis\u0103 de c\u0103tre guvern din cauza faptului c\u0103 acestea \u201einterferau cu pescuitul comercial\u201d. Ambarca\u021biunea Greenpeace Rainbow Warrior a urm\u0103rit nava v\u00e2n\u0103torilor de foci timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, provoc\u00e2nd o reac\u021bie public\u0103 \u00eempotriva acestei ac\u021biuni. \u00cen cele din urm\u0103, \u00een 2020, \u00een Sco\u021bia a fost complet interzis\u0103 uciderea focilor. Reducerea sacrific\u0103rii focilor a reprezentat un pas c\u0103tre o abordare mai echilibrat\u0103 \u0219i mai sustenabil\u0103 a rela\u021biei dintre om \u0219i natur\u0103, protej\u00e2nd mediul marin \u0219i biodiversitatea. <\/p>\n\n

\u00cen 1982, a fost impus\u0103 o interdic\u021bie global\u0103 asupra v\u00e2n\u0103torii comerciale a balenelor, evenimentul marc\u00e2nd o victorie dup\u0103 mai bine de un deceniu de eforturi pentru a proteja aceste mamifere marine. V\u00e2n\u0103toarea pentru carne, ulei \u0219i oase, a avut consecin\u021be devastatoare pentru speciile de balene din \u00eentreaga lume \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX. Campania Greenpeace „Salva\u021bi Balenele” a atras aten\u021bia publicului prin imagini \u0219ocante cu balene v\u00e2nate, declan\u0219\u00e2nd o mi\u0219care global\u0103 \u00eempotriva acestei practici. <\/p>\n\n

O alt\u0103 reu\u0219it\u0103 ob\u021binut\u0103 dup\u0103 un efort \u00eendelungat de 15 ani, este campania condus\u0103 de Greenpeace \u00eempotriva pescuitului distructiv, cu accent pe impactul negativ al traulurilor (plase industriale de pescuit) asupra mediului acvatic. \u00cen anii ’70 \u0219i ’80, activi\u0219tii  au investigat \u0219i documentat efectele distructive al acestor practici asupra ecosistemelor marine \u0219i au produs un documentar cu impact puternic, reu\u0219ind s\u0103 c\u00e2\u0219tige aten\u021bia \u0219i sustinerea opiniei publice. Rezultatele campaniei au condus la o interdic\u021bie mondial\u0103 a traul-urilor \u00een apele interna\u021bionale \u00een anul 1992.<\/p>\n\n

\"\"
Nava Greenpeace MV Greenpeace \u00een Antarctica<\/figcaption><\/figure>\n\n

\u00cen 1991, cele 18 na\u021biuni semnatare ale Tratatului Antarctic au introdus noi reguli de mediu pentru o interdic\u021bie minim\u0103 de 50 de ani asupra exploat\u0103rii minerale \u00een Antarctica. La origine, Tratatul Antarctic, semnat \u00een 1958, proteja continentul timp de 30 de ani, dar cre\u0219terea amenin\u021b\u0103rilor comerciale odat\u0103 cu trecerea anilor, a determinat nevoia de actualizare a politicilor. Succesul a fost datorat unei campanii Greenpeace care a durat \u0219apte ani \u0219i care a avut bazele \u00een Antarctica. Greenpeace a luptat pentru a preveni exploatarea petrolului \u0219i a resurselor minerale din aceast\u0103 regiune vulnerabil\u0103, deoarece exploatarea ar fi avut un impact devastator asupra ecosistemelor unice din regiune \u0219i a vie\u021bii marine.<\/p>\n\n

O alt\u0103 victorie important\u0103 \u00eempotriva polu\u0103rii apelor are loc \u00een 1998, \u00een nord estul Atlanticului. \u00cen\u021belegerea \u201cOSPAR Convention\u201d, interzice eliminarea de\u0219eurilor toxice \u0219i a altor echipamentelor industriale \u00een m\u0103rile din aceast\u0103 regiune. Greenpeace a contribuit prin campanii de con\u0219tientizare asupra problemelor, cea mai de impact fiind ocuparea platformei Brent Spar a companiei Shell care a fost adus\u0103 la \u021b\u0103rm \u0219i reciclat\u0103. \u00cen 2015, Greenpeace a continuat s\u0103 \u00ee\u0219i asume rolul \u00een oprirea planurilor companiei Shell de a efectua foraje \u00een Marea Nordului. Shell a invocat decizia de a p\u0103r\u0103si zona pe baza pre\u021burilor sc\u0103zute ale petrolului \u0219i a costurilor ridicate de produc\u021bie, dar compania a recunoscut, de asemenea, c\u0103 protestele au avut un impact mai mare dec\u00e2t anticipau, iar reputa\u021bia le-a fost afectat\u0103.<\/p>\n\n

Principalele surse de poluare a apelor<\/strong><\/p>\n\n

Pescuitul \u00een mas\u0103 este una dintre cele mai distructive practici a ecosistemului marin. Captura accidental\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de \u201cbycatch\u201d a dus la moartea \u0219i r\u0103nirea unor specii non-tint\u0103, precum mamifere, broa\u0219te \u021bestoase, rechini, recife de corali, dar \u0219i la generarea de de\u0219euri prin aruncarea resturilor nedorite \u00eenapoi \u00een ap\u0103. Resursele de pe\u0219te care ar fi trebuit s\u0103 ajung\u0103 mult timp \u0219i s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 un num\u0103r mare din popula\u021bie, au fost irosite prin capturarea unor specii care nu au mai avut \u0219ansa s\u0103 se refac\u0103 \u00een timp. Industria pescuitului a ajuns \u00een realitate s\u0103 aib\u0103 o capacitate mai mare de capturare dec\u00e2t cantitatea de pe\u0219te r\u0103mas \u00een oceanele noastre. Aceste practici au l\u0103sat \u00een urm\u0103 plase de pescuit \u0219i alte echipamente aferente care au fost pierdute \u00een ap\u0103, ceea ce a cauzat r\u0103nirea sau chiar moartea unor vie\u021buitoare marine \u0219i implicit au contribuit la poluarea apelor.<\/p>\n\n

\"\"
Pescarii sorteaz\u0103 capturile de pe\u0219te la bordul unui trauler de fund \u00een Golful Thailandei. Pescuitul cu traul folose\u0219te plase masive care sunt t\u00e2r\u00e2te pe fundul m\u0103rii \u0219i pot distruge habitate \u00eentregi. <\/figcaption><\/figure>\n\n

Mineritul \u00een ad\u00e2ncurile m\u0103rii este o practic\u0103 relativ nou\u0103, ce presupune extragerea mineralelor \u0219i a resurselor valoroase la o ad\u00e2ncime de peste 2000 m sub nivelul m\u0103rii. Acest proces genereaz\u0103 \u00eengrijor\u0103ri semnificative, deoarece efectele sale nu sunt m\u0103surabile \u0219i pun \u00een pericol ecosisteme extrem de fragile neperturbate de milioane de ani, care s-au adapta s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een condi\u021bii extrem de dure. Acestea au poten\u021bialul de a afecta grav via\u021ba marin\u0103 \u0219i de a contamina lan\u021burile trofice. De asemenea, zgomotul provenit de la ma\u0219inile de minerit produce efecte pe distan\u021be considerabile, perturb\u00e2nd via\u021ba mamiferelor marine care folosesc sunetul ca principal mijloc de orientare \u0219i comunicare.<\/p>\n\n

\u00cen armonie cu ecosistemul acvatic: Construind un viitor sustenabil<\/strong><\/p>\n\n

Pentru a asigura protec\u021bia oceanelor \u0219i conservarea ecosistemelor marine, este imperativ\u0103 o abordare cuprinz\u0103toare \u0219i responsabil\u0103. Starea de bine a planetei noastre este str\u00e2ns legat\u0103 de s\u0103n\u0103tatea oceanelor, acestea furniz\u00e2nd nu doar resurse esen\u021biale, ci \u0219i contribuind la echilibrul climatic global.<\/p>\n\n

Un pas vital const\u0103 \u00een instituirea unui num\u0103r crescut de rezerva\u021bii marine pentru a oferi speciilor amenin\u021bate o \u0219ans\u0103 de recuperare. Pentru a reduce poluarea \u0219i exploatarea resurselor, este esen\u021bial\u0103 supravegherea \u0219i reglementarea riguroas\u0103 a activit\u0103\u021bilor de pescuit, precum \u0219i dezvoltarea de alternative sustenabile care s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 plasticul care ajunge \u00een oceane.<\/p>\n\n

\"\"
Rainbow Warrior \u00een Vene\u021bia<\/figcaption><\/figure>\n\n

\u00cen martie 2023, Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite a adoptat un Tratat Global de Protejare a Oceanelor, dup\u0103 dou\u0103 decenii de negocieri, care stabile\u0219te regulile pentru protejarea vie\u021bii marine pe aproape jum\u0103tate din suprafa\u021ba P\u0103m\u00e2ntului. Aceste zone protejate sunt esen\u021biale pentru conservarea biodiversit\u0103\u021bii marine \u0219i pentru asigurarea hranei \u0219i mijloacelor de trai a peste trei miliarde de oameni. Cu toate acestea, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, doar 1% din apele interna\u021bionale sunt protejate, iar acest tratat deschide calea pentru o mai bun\u0103 conservare a ecosistemelor \u0219i a vie\u021bii marine.<\/p>\n

Imagini de la protestele Greenpeace pe ap\u0103<\/p><\/section><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Greenpeace \u0219i-a consolidat reputa\u021bia ca ap\u0103r\u0103tor neobosit al mediului, iar c\u0103l\u0103toria sa a \u00eenceput chiar pe ap\u0103. <\/p>\n","protected":false},"author":34,"featured_media":9256,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ep_exclude_from_search":false,"p4_og_title":"","p4_og_description":"","p4_og_image":"","p4_og_image_id":"","p4_seo_canonical_url":"","p4_campaign_name":"","p4_local_project":"","p4_basket_name":"","p4_department":"","footnotes":""},"categories":[31],"tags":[26,13,97],"p4-page-type":[],"class_list":["post-9247","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-greenpeace","tag-activism","tag-despre-noi","tag-schimbari-climatice"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9247","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/users\/34"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9247"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9247\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11203,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9247\/revisions\/11203"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9256"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9247"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9247"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9247"},{"taxonomy":"p4-page-type","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/p4-page-type?post=9247"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}