{"id":9465,"date":"2024-02-08T17:33:00","date_gmt":"2024-02-08T14:33:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/?p=9465"},"modified":"2026-04-02T12:52:42","modified_gmt":"2026-04-02T09:52:42","slug":"merita-sa-mergem-mai-departe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/articol\/9465\/merita-sa-mergem-mai-departe\/","title":{"rendered":"Merit\u0103 s\u0103 mergem mai departe"},"content":{"rendered":"\n<p>\u00cenainte s\u0103 d\u0103m startul planific\u0103rilor noilor activit\u0103\u021bi ne-am luat un r\u0103gaz s\u0103 ne uit\u0103m \u00een urm\u0103 la tot ce am realizat anul trecut. La tot ce am reu\u0219it s\u0103 facem cu sus\u021binerea continu\u0103 a colegilor, voluntarilor, donatorilor, activi\u0219tilor care cred \u00een misiunea \u0219i valorile noastre \u0219i care aleg, din nou \u0219i din nou, s\u0103 ajute.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n<p>Nu m\u0103 feresc s\u0103 spun c\u0103 e o lupt\u0103 dificil\u0103, \u00een care ve\u0219tile \u00eengrijor\u0103toare nu par s\u0103 se opreasc\u0103. A\u0219a c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103, uneori, s\u0103 ne pierdem speran\u021ba. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca energia s\u0103 fluctueze, s\u0103 apar\u0103 \u00eendoiala, oboseala \u0219i nevoia de a g\u0103si un suflu nou.&nbsp;<\/p>\n\n<p>Dar apoi\u2026vine \u0219i confirmarea. Confirmarea c\u0103 ce facem e relevant \u0219i c\u0103 ce construim \u00een ani de campanie, comunicare \u0219i ac\u021biuni, al\u0103turi de to\u021bi cei care ne sus\u021bin, chiar produce o schimbare \u00een bine.&nbsp;<\/p>\n\n<p>A\u0219a c\u0103 vreau s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc cu tine c\u00e2teva dintre victoriile de anul trecut, la care \u0219i-au adus contribu\u021bia milioane de oameni din \u00eentreaga lume, ani la r\u00e2ndul, \u0219i care ne-au ajutat s\u0103 facem un pas major \u00een fa\u021b\u0103 \u00een lupta pentru protejarea mediului.&nbsp;<\/p>\n\n<p><strong>ONU convine asupra unui nou Tratat Global privind Protejarea Oceanelor<\/strong>&nbsp;<\/p>\n\n<p>\u00cen martie 2023, dup\u0103 aproape dou\u0103 decenii de negocieri, ONU a ajuns \u00een sf\u00e2r\u0219it la un acord asupra unui nou Tratat Global privind Protejarea Oceanelor. Cel mai important acord multilateral de mediu dup\u0103 Acordul climatic de la Paris, Noul Tratat deschide calea spre crearea unei re\u021bele de sanctuare pe \u00eentregul glob &#8211; zone \u00een care ecosistemele fragile \u0219i via\u021ba marin\u0103 se pot reface \u0219i prospera.<\/p>\n\n<p>\u00cen iunie 2023, tratatul a fost adoptat \u00een mod oficial la New York, iar \u00een septembrie 2023, mai multe \u021b\u0103ri l-au semnat, ar\u0103t\u00e2ndu-\u0219i angajamentul de a-l ratifica (peste 80 au semnat de atunci) \u0219i de a proteja cel pu\u021bin 30% din suprafa\u021ba oceanelor p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.&nbsp;<\/p>\n\n<p>\u00cen ianuarie 2024, Chile a devenit prima \u021bar\u0103 care a ratificat Tratatul, un pas uria\u0219 \u00een direc\u021bia protej\u0103rii oceanelor de numeroasele amenin\u021b\u0103ri cu care se confrunt\u0103, de la poluare, pescuit excesiv \u0219i proiecte nocive de exploatare a gazelor.&nbsp;<\/p>\n\n<p><strong>Amenzi mai mari pentru poluatorii industriali<\/strong><\/p>\n\n<p>\u00centr-o victorie istoric\u0103 pentru protec\u021bia mediului, Greenpeace Rom\u00e2nia \u0219i ClientEarth au c\u00e2\u0219tigat o b\u0103t\u0103lie juridic\u0103 de patru ani \u00eempotriva polu\u0103rii ilegale din Rom\u00e2nia, pun\u00e2nd cap\u0103t \u00eenc\u0103lc\u0103rii pe termen lung a Directivei UE privind Emisiile Industriale (DEI).<\/p>\n\n<p><strong>Mai exact, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia a pus \u00een aplicare c\u00e2teva reforme substan\u021biale. Noua lege privind emisiile industriale cre\u0219te amenzile \u00een multe cazuri de peste zece ori fa\u021b\u0103 de nivelul anterior \u0219i introduce posibilitatea de a aplica sanc\u021biuni penale operatorilor care desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 autoriza\u021bie, precum \u0219i suspend\u0103ri obligatorii pentru anumite opera\u021biuni ilegale. Noul cadru juridic se extinde dincolo de sectorul c\u0103rbunelui, cuprinz\u00e2nd cele mai d\u0103un\u0103toare activit\u0103\u021bi industriale din diverse sectoare, inclusiv energie, gestionarea de\u0219eurilor, metale, minerale, produse chimice \u0219i agricultura industrial\u0103.<\/strong><\/p>\n\n<p><strong>Suntem bucuro\u0219i c\u0103 faci parte din comunitatea noastr\u0103 \u0219i \u0219tim c\u0103 te preocup\u0103 viitorul naturii. Vrem s\u0103 continu\u0103m s\u0103 o protej\u0103m \u00eempreun\u0103.\u00a0<\/strong><\/p>\n\n<figure class=\"wp-block-embed is-type-wp-embed is-provider-greenpeace-rom-nia wp-block-embed-greenpeace-rom-nia\"><div class=\"wp-block-embed__wrapper\">\n<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"A8oAstl2Zb\"><a href=\"https:\/\/act.greenpeace.ro\/doneaza\/\">Doneaz\u0103 pentru Greenpeace<\/a><\/blockquote><iframe loading=\"lazy\" class=\"wp-embedded-content\" sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" style=\"position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);\" title=\"&#8222;Doneaz\u0103 pentru Greenpeace&#8221; &#8212; Greenpeace Rom\u0103nia\" src=\"https:\/\/act.greenpeace.ro\/doneaza\/embed\/#?secret=fH7I7ep3el#?secret=A8oAstl2Zb\" data-secret=\"A8oAstl2Zb\" width=\"500\" height=\"282\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\"><\/iframe>\n<\/div><\/figure>\n\n<p><strong>Munca, cuno\u0219tin\u021bele \u0219i practicile popoarelor indigene sunt recunoscute ca fiind cel mai eficient instrument de protejare a biodiversit\u0103\u021bii<\/strong><\/p>\n\n<p>\u00cen cadrul celei de-a 15-a Conferin\u021be a ONU privind biodiversitatea (COP15), care a avut loc la sf\u00e2r\u0219itul anului trecut, un acord istoric a recunoscut activitatea, cuno\u0219tin\u021bele \u0219i practicile popoarelor indigene ca fiind cel mai eficient instrument de protec\u021bie a biodiversit\u0103\u021bii. Cunoscut sub numele de Acordul Kunming-Montreal, acesta deschide calea pentru ca modelele de conservare practicate de indigeni s\u0103 devin\u0103 standardul pentru orice ac\u021biune real\u0103 \u00een domeniul protej\u0103rii biodiversit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n<p>Popula\u021biile indigene reprezint\u0103 5% din popula\u021bia globului \u0219i protejeaz\u0103 80% din biodiversitatea P\u0103m\u00e2ntului. Implementarea acordului Kunming-Montreal presupune respectarea teritoriilor, asigurarea drepturilor comunit\u0103\u021bilor \u0219i a liberului consim\u021b\u0103m\u00e2nt, prealabil \u0219i \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103 \u2500 conform Declara\u021biei ONU privind drepturile popoarelor indigene \u2500 \u0219i participarea lor efectiv\u0103 la procesul decizional.<\/p>\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/lh7-us.googleusercontent.com\/BeZ0oqQX5jb680Ub9mlDs2Hq6yG0BrR2xueDeh22K_f8OIlj_R87d8S01I9fNF24PbolXdsyhkcf53mo3Pjhm1V3fhHy2P97fffTNOSls2kKGxT734WYquC90Mg3KQX_cyfM4p67R3yC7hLZ9U1XvoU\" alt=\"\"\/><\/figure>\n\n<h3 class=\"wp-block-heading\"><strong>Schimb\u0103rile climatice \u0219i drepturile omului, adresate \u00een fa\u021ba celei mai \u00eenalte instan\u021be din lume&nbsp;<\/strong><\/h3>\n\n<p>Un grup de studen\u021bi la Drept, cunoscut sub numele de Pacific Islands Students Fighting Climate Change (PISFCC), a adresat cazul \u00een fa\u021ba Na\u021biunilor Unite \u00eenainte ca acesta s\u0103 fie preluat de guvernul Vanuatu. Greenpeace a lucrat \u00eendeaproape cu PISFCC, WY4CJ \u0219i alte organiza\u021bii ale societ\u0103\u021bii civile pentru a ob\u021bine sprijinul \u021b\u0103rilor membre ONU din \u00eentreaga lume. Aceasta este o poveste a solidarit\u0103\u021bii \u0219i o idee care s-a dezvoltat de la o campanie la firul ierbii la o mi\u0219care global\u0103.<\/p>\n\n<p>\u00centr-o premier\u0103 istoric\u0103 pentru justi\u021bia climatic\u0103, la 29 martie, Adunarea General\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite a solicitat Cur\u021bii Interna\u021bionale de Justi\u021bie s\u0103 emit\u0103 un aviz consultativ cu privire la obliga\u021biile \u021b\u0103rilor de a proteja drepturile omului \u00een fa\u021ba pericolelor crizei climatice, respectiv la consecin\u021bele juridice pentru \u021b\u0103rile care \u00eencalc\u0103 aceste obliga\u021bii.<\/p>\n\n<p>Pentru Greenpeace, acest vot de sprijin e rezultatul multor ani de campanie, de coordonare a evenimentelor, peti\u021biilor, ac\u021biunilor \u0219i mobiliz\u0103rilor cu organiza\u021biile aliate din Pacific \u0219i din str\u0103in\u0103tate.&nbsp;<\/p>\n\n<p><strong>Ca s\u0103 putem ob\u021bine victorii relevante pe termen lung, ca acestea, e nevoie s\u0103 ne putem desf\u0103\u0219ura munca strategic, independent de alegerile sau interesele de moment ale factorilor de decizie.&nbsp; Aceast\u0103 libertate e esen\u021bial\u0103 \u00een munca oric\u0103rui ONG \u0219i e unul dintre principiile de baz\u0103 care ne ghideaz\u0103 munca, a\u0219a c\u0103 vrem s\u0103 o p\u0103str\u0103m intact\u0103.&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n<p><strong>Turism f\u0103r\u0103 pericole pentru natur\u0103, l\u00e2ng\u0103 cel mai mare lac endoreic din Europa Central\u0103&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n<p>Dup\u0103 3 ani de campanie online \u0219i offline pentru protejarea lacului Neusiedl, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO \u0219i Natura 2000, Greenpeace Ungaria a c\u00e2\u0219tigat un proces \u00eempotriva unui birou guvernamental maghiar care eliberase un permis de mediu pentru o investi\u021bie turistic\u0103 finan\u021bat\u0103 de stat, care punea \u00een pericol natura \u00een perimetrul unui parc na\u021bional. \u00centre timp, construc\u021bia a fost oprit\u0103, iar \u00een timpul unei vizite recente a exper\u021bilor de la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, Consiliul Interna\u021bional al Monumentelor \u0219i Siturilor (ICOMOS) \u0219i Conven\u021bia Ramsar privind zonele umede, reprezentan\u021bii guvernului maghiar au declarat c\u0103 aspectele legate de conservarea naturii vor fi factori cheie atunci c\u00e2nd vor restabili proiectul turistic la o scar\u0103 mult mai mic\u0103. De asemenea, \u0219i-au exprimat angajamentul conform c\u0103ruia procesul ar urma s\u0103 fie transparent pentru societatea civil\u0103, permi\u021b\u00e2nd cet\u0103\u021benilor s\u0103 participe \u0219i contribuie activ \u00een timpul planific\u0103rii.&nbsp;<\/p>\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/lh7-us.googleusercontent.com\/NreLEi_UrBp96No2CUmqWUMCt-_fBZvvlMhCJIVQii_MQATlcaIQ1lH30QQkziTsONngCj2KcxTqtw751KjpZQRl0JBixsXLrevyjV7lAd_bymubanUAzXB-lDHIjQJ620j5XmvB-y-CgnIW-vmpjCQ\" alt=\"\"\/><\/figure>\n\n<p><strong>Rezerva\u021bii marine \u00een apele belgiene<\/strong><\/p>\n\n<p>Legea belgian\u0103 privind mediul marin (Wet Marien Milieu), recent re\u00eennoit\u0103, face \u00een sf\u00e2r\u0219it posibil\u0103 crearea unei rezerva\u021bii marine \u00een apele belgiene. De asemenea, legea supune toate activit\u0103\u021bile (de exemplu, pescuitul sau extrac\u021bia de nisip) unei &#8222;evalu\u0103ri adecvate&#8221;, o cerin\u021b\u0103 prev\u0103zut\u0103 de Directiva UE privind habitatele, de la care majoritatea activit\u0103\u021bilor erau exceptate p\u00e2n\u0103 acum.&nbsp;<\/p>\n\n<p><strong>Puterea oamenilor poate opri exploatarea minier\u0103 de mare ad\u00e2ncime&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n<p>Industria mineritului la mare ad\u00e2ncime \u00ee\u0219i pune propriile interese \u0219i profituri \u0219i risc\u0103 s\u0103 distrug\u0103 \u00eentregi ecosisteme marine fragile, c\u0103rora le-a luat c\u00e2teva milenii s\u0103 se dezvolte.<\/p>\n\n<p>Exploatarea minier\u0103 la mare ad\u00e2ncime ar risca s\u0103 perturbe \u0219i s\u0103 elibereze carbonul stocat \u00een sedimentele de mare ad\u00e2ncime \u0219i ar amenin\u021ba modul de via\u021b\u0103 \u0219i tradi\u021biile comunit\u0103\u021bilor din Pacific. Industria pretinde \u00een mod scandalos c\u0103 astfel de riscuri ecologice sunt necesare pentru tranzi\u021bia energetic\u0103, dar ma\u0219in\u0103riile care distrug fundul m\u0103rii dincolo de nivelul de suprafa\u021b\u0103 nu pot face parte din solu\u021bia pentru salvarea planetei.<\/p>\n\n<p>Oameni din \u00eentreaga lume cer oprirea exploat\u0103rii miniere la mare ad\u00e2ncime, iar guvernele \u00eei ascult\u0103. Canada, Finlanda, Portugalia \u0219i Brazilia s-au al\u0103turat apelului pentru un moratoriu sau o pauz\u0103 de precau\u021bie \u00een ceea ce prive\u0219te mineritul la mare ad\u00e2ncime. \u00centre timp, parlamentarii din Regatul Unit au cerut guvernului lor s\u0103 ia o pauz\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te mineritul la mare ad\u00e2ncime pentru a proteja biodiversitatea. La 28 iunie, Elve\u021bia s-a al\u0103turat grupului de 16 \u021b\u0103ri care se opun exploat\u0103rii. La nivel mondial, peste 800 000 de persoane au semnat peti\u021bia \u00eempotriva exploat\u0103rii. Zi dup\u0103 zi, mobilizarea cre\u0219te la nivel global.<\/p>\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/lh7-us.googleusercontent.com\/aHTGlyIQcrvPwdG8GzVxmFyHZYjDz6TRJNPOSnoQSbCH4dX16BCpOXcLtEHQVLfJ9v7k0hUBoBT1qWXDh1ZKszzUBFZB7vN0MxqjyGAs7bl_ZZVtQRbbUjQC2xaAfUnJcQKml5bTFS6OcaWWnjR-Nuo\" alt=\"\"\/><\/figure>\n\n<p><strong>Elve\u021bia voteaz\u0103 pentru protejarea climei&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n<p>Pe 18 iunie 2023, o majoritate de 59,1% din popula\u021bia (cu drept de vot) a spus &#8222;da&#8221; noii Legi pentru Protejarea Climei, care va plasa Elve\u021bia pe o traiectorie de zero emisii nete p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 (cu un program de 3,2 miliarde de euro pentru reducerea rapid\u0103 a emisiilor). Un pas uria\u0219 \u00een procesul de concretizare a Acordului de la Paris \u00eentr-o lege puternic\u0103.<\/p>\n\n<p><strong>F\u0103r\u0103 zboruri private \u0219i de noapte&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n<p>\u00centr-o decizie care schimb\u0103 esen\u021bial politica institu\u021biei, Aeroportul Schiphol din Olanda a decis s\u0103 interzic\u0103 avioanele private \u0219i zborurile de noapte. Decizia a venit dup\u0103 o presiune continu\u0103 din partea comunit\u0103\u021bilor afectate, a mobiliz\u0103rii din partea Greenpeace \u0219i a altor alia\u021bi.&nbsp;<\/p>\n\n<p>Anul acesta, emisiile avioanelor private au fost analizate minu\u021bios \u0219i incluse pe agenda interna\u021bional\u0103 pentru schimbare. \u00cempreun\u0103 cu alia\u021bii s\u0103i, Greenpeace a reu\u0219it s\u0103 creeze un val de schimb\u0103ri politice \u00een \u00eentreaga UE, Austria, Fran\u021ba \u0219i \u021a\u0103rile de Jos solicit\u00e2nd UE s\u0103 \u00een\u0103spreasc\u0103 legisla\u021bia privind c\u0103l\u0103toriile cu avionul.&nbsp;<\/p>\n\n<p>\u00cen aprilie, \u00een urma unei campanii derulate de Greenpeace Olanda \u0219i alte organiza\u021bii, Schiphol a propus interzicerea avioanelor private, iar Belgia a introdus o tax\u0103 pe avioanele private \u0219i pe zborurile pe distan\u021be scurte. \u00cen iulie, Portugalia a anun\u021bat o tax\u0103 pe emisiile de dioxid de carbon pentru zborurile private.<\/p>\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/lh7-us.googleusercontent.com\/88bhwUcryp66yicB4mwy329rnPN5nHq-V9EUyslFNZ0VgpCcUJRVWZz0wKiaahfqAX0g4MTaU0ilZyKjhoCBcM-RlRAf-9g_FsTwlarRpUrA1pA_yWtf-DfZTStZO7H0EG5X9sQuJ4C2lPm4ldrVXQc\" alt=\"\"\/><\/figure>\n\n<p><strong>Suntem independen\u021bi. Nu accept\u0103m fonduri de la guverne, partide politice sau corpora\u021bii.&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n<p><strong>Ne baz\u0103m pe <a href=\"https:\/\/act.greenpeace.ro\/doneaza\/\" data-type=\"link\" data-id=\"https:\/\/act.greenpeace.ro\/doneaza\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">dona\u021bii individuale \u0219i sus\u021binerea oamenilor ca tine<\/a>. Dac\u0103 proiectele Greenpeace Rom\u00e2nia se num\u0103r\u0103 printre cele pe care vrei s\u0103 le sus\u021bii \u0219i anul acesta, po\u021bi s\u0103 contribui direct printr-o dona\u021bie lunar\u0103 care s\u0103 ne ajute s\u0103 le ducem mai departe.\u00a0<\/strong><\/p>\n\n<p>Ajut\u0103-ne s\u0103 asigur\u0103m continuitate muncii noastre.\u00a0<\/p>\n\n<figure class=\"wp-block-embed is-type-wp-embed is-provider-greenpeace-rom-nia wp-block-embed-greenpeace-rom-nia\"><div class=\"wp-block-embed__wrapper\">\n<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"A8oAstl2Zb\"><a href=\"https:\/\/act.greenpeace.ro\/doneaza\/\">Doneaz\u0103 pentru Greenpeace<\/a><\/blockquote><iframe loading=\"lazy\" class=\"wp-embedded-content\" sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" style=\"position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);\" title=\"&#8222;Doneaz\u0103 pentru Greenpeace&#8221; &#8212; Greenpeace Rom\u0103nia\" src=\"https:\/\/act.greenpeace.ro\/doneaza\/embed\/#?secret=fH7I7ep3el#?secret=A8oAstl2Zb\" data-secret=\"A8oAstl2Zb\" width=\"500\" height=\"282\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\"><\/iframe>\n<\/div><\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cenainte s\u0103 d\u0103m startul planific\u0103rilor noilor activit\u0103\u021bi ne-am luat un r\u0103gaz s\u0103 ne uit\u0103m \u00een urm\u0103 la tot ce am realizat anul trecut. <\/p>\n","protected":false},"author":34,"featured_media":9466,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ep_exclude_from_search":false,"p4_og_title":"Merit\u0103 s\u0103 mergem mai departe","p4_og_description":"\u00cenainte s\u0103 d\u0103m startul planific\u0103rilor noilor activit\u0103\u021bi ne-am luat un r\u0103gaz s\u0103 ne uit\u0103m \u00een urm\u0103 la tot ce am realizat anul trecut.","p4_og_image":"https:\/\/www.greenpeace.org\/static\/planet4-romania-stateless\/2024\/02\/7d872ed6-indi-1.jpg","p4_og_image_id":"9466","p4_seo_canonical_url":"","p4_campaign_name":"","p4_local_project":"","p4_basket_name":"","p4_department":"","footnotes":""},"categories":[2,4,31,3],"tags":[26,19,18,117,36,27,68,102,45],"p4-page-type":[],"class_list":["post-9465","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-clima-si-energie","category-comunitate","category-greenpeace","category-paduri","tag-activism","tag-biodiversitate","tag-carbune","tag-clima-1","tag-criza-climatica","tag-democratie-1","tag-energie","tag-gaz-fosil-2","tag-paduri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9465","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/users\/34"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9465"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9465\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9467,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9465\/revisions\/9467"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9466"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9465"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9465"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9465"},{"taxonomy":"p4-page-type","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.greenpeace.org\/romania\/wp-json\/wp\/v2\/p4-page-type?post=9465"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}