O comunitate de energie înseamnă că mai mulți cetățeni, singuri sau împreună cu primăria, firme mici sau asociații, se organizează pentru a produce și gestiona energie regenerabilă în beneficiul membrilor. În România, cel puțin cinci membri (care pot fi persoane fizice, autorități locale, întreprinderi mici și mijlocii, asociații sau fundații) se pot organiza într-o entitate cu personalitate juridică, al cărei obiectiv principal este să le ofere avantaje de mediu, economice sau sociale. Ulterior, aceasta se înregistrează în Registrul național al comunităților de energie, printr-o procedură relativ simplă.

De exemplu, cinci vecini pot înființa o comunitate de energie pentru a produce energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice și a beneficia împreună de aceasta. O asociație de proprietari poate organiza un proiect prin care să producă energie pentru consumul părților comune ale blocului sau pentru locuințele membrilor. La fel, locuitorii unei comune se pot organiza, singuri sau împreună cu primăria, pentru a produce energie destinată gospodăriilor, școlii sau altor clădiri publice.

Da, cetățenii și asociațiile de proprietari pot înființa o comunitate de energie – o entitate juridică sub forma unei comunități de energie – sau se pot alătura unui proiect inițiat de o altă entitate, de exemplu, de o primărie. În ambele cazuri, primul pas este să se informeze, să discute cu vecinii și să aducă mai mulți oameni în jurul aceleiași idei: putem produce împreună energia de care avem nevoie.

Da, programul Programul Tranziție Justă se aplică și comunelor. Spre exemplu, locuitorii unei comune se pot organiza, singuri sau împreună cu primăria, pentru a produce energie destinată gospodăriilor, școlii sau altor clădiri publice.

Programul de finanțare pentru dezvoltarea comunităților de energie din surse regenerabile vizează șase județe din România. Alocarea indicativă pentru județul Gorj este de 41.576.941 de euro, pentru județul Hunedoara de 10.148.573 de euro, la care se adaugă 5.464.616,50 euro pentru teritoriul ITI Valea Jiului. Județul Dolj beneficiază de o alocare de 3.529.411 euro, Galați de 7.749.685 de euro, Prahova de 13.536.410 euro, iar Mureș de 20.816.536 de euro. În total, alocarea indicativă pentru aceste apeluri este de 102.822.173 de euro, sumă care include contribuția Uniunii Europene și contribuția de la bugetul de stat.

Finanțarea acoperă proiecte care pot include instalarea de panouri fotovoltaice, panouri fototermice, baterii pentru stocarea energiei, pompe de căldură și toate echipamentele necesare funcționării lor, de la invertoare și contoare inteligente până la sisteme de management al energiei. Pentru a obține fondurile, trebuie depus un proiect care să descrie soluția propusă, beneficiarii, costurile și rezultatele așteptate, împreună cu documentele solicitate în ghidul de finanțare. Sunt prevăzute și costuri pentru consultanță și managementul proiectului, astfel încât solicitanții să poată apela la specialiști pentru pregătirea și implementarea acestuia.

Aici, pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Finanțarea acoperă până la 98% din cheltuielile eligibile ale proiectului, iar beneficiarul contribuie cu minimum 2%. Totuși, pot exista și alte costuri, dacă anumite cheltuieli nu sunt eligibile pentru finanțare. De aceea, e important ca bugetul să fie făcut cu atenție, încă de la început, pentru a ști ce sumă trebuie acoperită din alte surse.

Dacă pornim de la exemplul unui bloc cu 40 de apartamente participante, proiectul poate beneficia de un buget de până la 400.000 de euro, cu o contribuție proprie de doar 2%, adică 8.000 de euro. Rezultă o sumă de 200 de euro per membru, acceptabilă considerând dimensiunile proiectului și beneficiile pe termen lung pe care le generează.

Energia produsă poate fi folosită atât pentru spațiile comune ale blocului, cât și pentru consumul apartamentelor. Scopul este ca energia produsă să fie folosită în cât mai mare măsură de membrii comunității. Uneori va exista și un surplus, care poate fi injectat în rețea și valorificat. Ghidul limitează energia livrată în rețea la maximum 20% din producția totală. Banii obținuți astfel pot fi folosiți pentru întreținerea echipamentelor și funcționarea comunității. Prin dimensionarea corectă a sistemului în raport cu nevoile membrilor, comunitatea se poate încadra în această limită și poate folosi cât mai mult din energia produsă pentru propriul consum.

Nu este nevoie ca toți proprietarii să participe. O comunitate de energie poate fi constituită și de-o parte dintre locatari. Totuși, pentru a instala panouri pe acoperiș și baterii în spațiile comune, comunitatea va avea nevoie de un acord scris cu asociația de proprietari. De aceea, este mai practic ca toți membrii asociației să participe, dacă își doresc acest lucru. Astfel, pot beneficia de un buget mai mare, de până la 10.000 de euro pentru fiecare gospodărie inclusă în proiect, iar gestionarea investiției devine mai simplă.

În momentul de față, ANRE finalizează regulile pentru partajarea energiei. Pe scurt, comunitatea va putea stabili cum se împarte energia produsă între membri, în funcție de consumul fiecăruia sau pe baza unor cote prestabilite. Se va ține cont mai întâi de autoconsumul de la locul de producție, apoi de consumul membrilor și de posibilitatea stocării energiei în baterii. Operatorul de distribuție va calcula cantitățile alocate fiecărui membru, pe baza contoarelor și a regulilor stabilite de comunitate.

De exemplu, dacă o comunitate produce energie solară în timpul zilei, aceasta poate fi alocată membrilor pentru a le acoperi o parte din consum. Fiecare va plăti în continuare energia pe care o cumpără din rețea, dar factura va reflecta și energia partajată, reducând cantitatea pe care trebuie să o cumpere de la furnizor.

În primul rând, trebuie verificată fezabilitatea tehnică a spațiilor în care se dorește instalarea echipamentelor: dacă acoperișul permite montarea panourilor, dacă există spațiu pentru baterii și dacă instalațiile electrice permit realizarea proiectului. Există însă și o componentă juridică: trebuie clarificat cine deține spațiile respective și dacă există acordurile necesare pentru utilizarea lor. Solicitanții vor aborda toate aceste aspecte alături de specialiști, în etapa de pregătire a proiectelor.

Termenul limită este 31 martie 2027. E important ca cei interesați să înceapă cât mai devreme și să nu se descurajeze dacă apar dificultăți pe parcurs. Organizarea unei comunități de energie și pregătirea unui proiect cer răbdare și perseverență, însă există și posibilitatea de a apela la specialiști pentru sprijin.

Prețurile la energie cresc, iar investițiile făcute acum vor aduce beneficii pe termen lung: facturi mai mici, mai mult control asupra energiei și o comunitate mai bine pregătită pentru viitor.

Există deja inițiative ale primăriilor din județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Prahova și Galați, care au început să pregătească astfel de proiecte împreună cu cetățenii. Ne așteptăm să apară și inițiative pornite direct de oameni, pe măsură ce află despre oportunitățile de finanțare.

Primăriile pot avea un rol important. Pot pune la dispoziție acoperișuri ale clădirilor publice sau alte terenuri pentru instalarea panourilor fotovoltaice, pot informa locuitorii despre finanțare și îi pot ajuta cu expertiza specialiștilor din instituție. De exemplu, îi pot sprijini să înțeleagă pașii administrativi, să estimeze consumul de energie sau să identifice spațiile potrivite pentru investiții. Cel mai important este ca primăriile să fie deschise la colaborare și să îi trateze pe cetățeni ca parteneri.

Dincolo de condițiile referitoare la cine poate accesa finanțarea și la investițiile permise, pregătirea proiectului presupune și câteva provocări practice: acorduri cu gospodăriile participante, documente pentru clădiri sau terenuri, analiza consumului și, după caz, avize pentru racordarea la rețea.

Proiectele cu fonduri europene pot fi complicate, mai ales într-un domeniu nou, cum sunt comunitățile de energie. Atât primăriile, cât și comunitățile inițiate de cetățeni pot apela însă la firme de consultanță pentru pregătirea documentației și a părții tehnice. Unele firme lucrează inclusiv pe bază de comision de succes, iar ghidul permite decontarea unor cheltuieli de consultanță prin rata forfetară pentru costuri indirecte. Finanțarea se acordă pe baza cererilor de prefinanțare, plată sau rambursare, conform calendarului asumat de beneficiar.

Primul pas este organizarea celor interesați în jurul unei nevoi comune: reducerea costurilor cu energia pentru un bloc, pentru mai multe gospodării sau pentru o comunitate locală. Urmează identificarea spațiilor potrivite pentru instalații, estimarea consumului și discutarea posibilităților de colaborare cu primăria, specialiștii și organizațiile care lucrează în domeniul energiei. Dacă vor să aplice în nume propriu, cetățenii trebuie să se organizeze într-o entitate cu personalitate juridică, de exemplu, o asociație cu scopuri și obiective legate de activitatea comunităților de energie, pe care să o înregistreze ulterior la ANRE.

Pregătirea unui proiect presupune documentație tehnică și etape administrative, însă cetățenii nu trebuie să parcurgă singuri întregul proces. Ghidul de finanțare prevede costuri care pot acoperi inclusiv activități de pregătire și management al proiectului. Cei interesați pot cere informații de la primării, de la Ghișeele Unice de Eficiență Energetică și de la organizațiile neguvernamentale active în domeniul energiei, inclusiv de la Greenpeace România.

Oferim sprijin prin atelierele pe care le organizăm pe acest subiect, atât online, cât și fizic. Îi încurajăm pe cei interesați să se aboneze la newsletter-ul nostru (formular de înregistrare aici) și să ne urmărească pe canalele de comunicare, pentru a afla despre oportunitățile de informare și sprijin.

Suntem foarte deschiși să discutăm cu cetățenii care vor să formeze o comunitate de energie și căutăm împreună soluții potrivite pentru nevoile lor, de la primii pași și înțelegerea cadrului legal până la pregătirea proiectului.